Procurorii americani anchetează dacă liderii venezueleni utilizează compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela – PDVSA – pentru a deturna milioane de dolari prin mită şi comisioane.
Ancheta americană a fost declanşată deşi autorităţile de la Caracas au respins de câteva ori acuzaţiile motivând că sunt fabricate de partidele de opoziţie care lucrează cu SUA şi cu alţi „inamici străini” pentru destabilizarea şi răsturnarea guvernului. Procurorii studiază dacă PDVSA şi conturile sale bancare din străinătate au fost utilizate în scopuri ilegale, ca regim de schimb pe piaţa neagră, spălarea banilor din traficul cu droguri. Potrivit Wall Street şi Financial Times, până în prezent nici o acuzaţie nu a fost făcută publică. Ofiţeri de poliţie din New York au stat de vorbă cu şase foşti înalţi responsabili pentru a ancheta asupra acuzaţiilor de corupţie şi există speranţa obţinerii cooperării fostului ministru venezuelean al Energiei, Rafael Ramirez, care anul trecut a fost înlăturat de la conducerea PDVSA. În prezent este ambasadorul Venezuelei la ONU. Wall Street Journal precizează că în această lună la Washington a avut loc o reuniune pentru prezentarea dovezilor şi a mărturiilor şi pentru coordonarea acţiunii, la care au asistat în persoană sau prin teleconferinţă procurorii federali din New York, Washington, Mis-souri şi Texas şi au fost prezenţi şi funcţionari din ministerele Securităţii Interne, Drug Enforcement Administration, FBI şi alte organisme.
În 2006, administratorii unei societăţi spaniole de construcţii fixau o reuniune cu Ramirez, preşedintele Petroleos de Venezuela, pentru discutarea planurilor lor legate de un proiect de energie electrică, de 1,5 miliarde dolari, cu gigantul petrolier de stat venezuelean. Dar când s-au prezentat la Hotel JW Marriott din Caracas, vărul lui Ramirez, Diego Salazar, a fost cel care i-a primit în apartamentul prezidenţial. Două persoane au asistat la reuniunea din 2006, când Salazar le-a cerut să plătească un comision de 150 milioane dolari pentru a intra în cursă sau „să se întoarcă la aeroport”.Raportul autorităţilor americane precizează că spaniolii au refuzat, dar mulţi alţi furnizori erau gata să intre în joc în proiectele PDVSA, potrivit declaraţiilor unor persoane care au lucrat cu compania înaintea plecării lui Ramirez. Acum, autorităţile americane au lansat o serie de vaste anchete care duc în numeroase alte jurisdicţii.
Andorra, pe drumul miliardelor
În martie, Departamentul pentru crime financiare din cadrul Trezoreriei americane (Fin CEN) a declarat că banca numită Banca Privada d’Andorre (BPA), în Andorra, micul stat situat între Spania şi Franţa, a fost utilizată placă turnantă pentru spălarea banilor de către înalţi funcţionari din Venezuela, ca şi de interlopii ruşi şi chinezi. Banca ar fi spălat peste 4 miliarde dolari proveniţi din Venezuela, din care 2 au fost sifonate din PDVSA. După constatare, autorităţile andoriene şi spaniole au sesizat conducerea băncii şi omologul său spaniol, Banco de Madrid. Raportul american mai arată că Ramirez, Salazar şi alţii, care au făcut afaceri cu PDVSA, sunt în atenţia autorităţilor spaniole pentru posibilă spălare de bani.
În mai, autorităţile din Andorra au elaborat un document complet pentru Departamentul Justiţiei din SUA şi pentru autorităţile judiciare din Venezuela, cerându-le ajutorul pentru continuarea anchetei în BPA. Documentul a dezvăluit tranzacţii dubioase şi autorităţile din Andorra şi SUA au cerut listarea informaţiilor despre 12 persoane şi întreprinderi, bancheri din Venezuela, foşti angajaţi ai PDVSA şi despre joint-ventures făcute de gigantul petrolier cu omologii din străinătate. Potrivit documentului, conturile bancare ale lui Salazar din Andorra primeau sute de milioane dolari de la numeroase societăţi fictive în Panama, Belize şi Insulele Virgine Britanice. Bani „cu origine criminală în corupţie politică”.
Un jaf pornit din epoca Chavez
Potrivit FMI, contractarea economiei Venezuelei este de 10% în acest an şi inflaţia a ajuns la 160%. Ţara este paralizată, cu o monedă care se prăbuşeşte, o industrie muribundă şi o incapacitate de plată a alimentelor şi medicamentelor. Sub conducerea lui Ramirez, fiul unei gherilla marxistă, PDVSA a fost transformată, dintr-una dintre cele mai eficiente societăţi petroliere din lume, în braţul drept al lui Hugo Chavez, care plătea locuinţele şi hrana celor săraci cu banii companiei petroliere de stat, pentru a obţine victoria în alegeri. Aparatele companiei erau utilizate pentru transportarea familiilor miniştrilor şi a aliaţilor, de la preşedintele Boliviei la comandanţii gherilei columbiene.
Potrivit unor martori, Ramirez ar fi adunat o imensă bogăţie. Soacra lui, Hildegard Rondon, fost judecător la Curtea Supremă, era avocat pentru Ministerul Energiei. Cumnatul Baldo Sanso era un colaborator care a participat la ofertele internaţionale ale companiei petroliere, iar soţia lui Ramirez, Beatrice Sanso, gestiona aripa culturală a PDVSA. Apropiaţii lui Salazar spun că se deplasa cu jeturi private şi se răsfăţa cu mese somptuoase în compania participantelor la concursuri de frumuseţe. Transcrierile ascultărilor telefonice ale poliţiei spaniole dovedesc şi faptul că Salazar a oferit poliţiei venezuelene mită de 80.000 dolari pentru a ignora tranzacţiile suspecte. Documentele din Andorra dezvăluie şi tranzacţii ce implică firme chineze. Într-o perioadă de 10 luni, care se încheia în septembrie 2012, anchetatorii declară că cinci companii petroliere chineze şi de construcţii au depus 154 milioane dolari în conturile unei societăţi-ecran din Panama, deţinută de Salazar.
Foşti şi actuali angajaţi ai PDVSA declară că erau dificil de detectat tranzacţiile frauduloase. În 2005, Chavez a creat fonduri în afara bugetului care au folosit miliarde de petrodolari generaţi de PDVSA pentru locuinţe şi proiecte pentru aliaţii Venezuelei. Fondurile nu erau supuse controalelor băncilor centrale şi practicile de corupţie, ca şi ostilitatea Venezuelei faţă de numeroase multinaţionale occidentale au alungat majoritatea firmelor americane şi europene, care de ani buni au părăsit terenul în favoarea întreprinderilor iraniene, ruse şi chineze.
