Adunarea Generală a ONU a prilejuit întâlniri bilaterale și pe „grupuri de interese” ale liderilor prezenți, pentru a găsi soluții la strategiile în curs de desfășurare pentru Siria, Iran și Coreea de Nord.
Donald Trump vrea ca SUA, principalul donator la bugetul ONU, „să primească un răspuns mai bun pentru investiția sa”, criticând organizația că s-a împotmolit în „birocrație globală” și a gestionat greșit unele crize.
Rezoluții ONU de care nimeni nu ține cont
Reforma „bugetară” pe care vrea s-o impună Trump este o cale pentru a implica mai mult cele 193 de ţări membre, astfel încât SUA să mai salveze niște bani ce oricum nu sunt bine distribuiți pe crizele în desfășurare. Priorităţile preşedintelui american sunt Siria, Iranul, Coreea de Nord, țări cu regimuri totalitariste, ce încalcă flagrant drepturile omului, cu programe balistice și nucleare în diverse stadii de desfășurare și care prezintă un pericol pentru stabilitatea întregii lumi. Și totuși, Organizaţia Naţiunilor Unite nu şi-a atins potenţialul maxim cu privire la aceste țări, nu a fost eficientă în măsurile luate. ONU, care ar fi trebuit să fie garantul păcii și stabilității în lume, apărătorul drepturilor omului, al popoarelor opresate de regimuri, a adoptat rezoluții de care nu s-a ținut cont și nu a avut puterea să forțeze implementarea acestora.
„În timp ce ONU şi-a crescut în mod regulat bugetul cu 140%, iar personalul s-a dublat faţă de anul 2000, nu vedem rezultate în concordanţă cu aceste investiţii. Lăudăm poziţia secretarului general, Antonio Guterres, şi apelul acestuia ca ONU să se concentreze mai mult pe oameni şi mai puţin asupra birocraţiei”, a spus Trump, la New York.
Preşedintele american a îndemnat statele membre ONU să propună idei de reforme, pentru ca structura internațională să devină o forţă de menţinere a păcii cu adevărat puternică şi eficientă.
„Vrem ca ONU să recapete încrederea populaţiei la nivel mondial. Încurajăm toate statele membre să ia poziţii ferme privind schimbarea modului de acţiune din prezent şi să nu rămână ancorate în metode din trecut, care nu au funcţionat. Sunt încrezător că, dacă vom lucra împreună şi vom impune reforme cu adevărat îndrăzneţe, ONU va deveni o forţă de menţinere a păcii mai puternică, mai eficientă, mai justă”, a mai spus Trump.
Iranul își face culoar spre Mediterana
De fapt, problema Organizației constă în blocarea propriilor rezoluții de către unii membri ai Consiliului de Securitate, China și Rusia, ce se află în conflicte de interese cu rezoluțiile ONU. De exemplu, toate rezoluțiile propuse pentru Siria, ce prevedeau sancționarea drastică, inclusiv militară, a regimului Assad, care a cauzat cea mai mare criză a refugiaților de după Al Doilea Război Mondial, au fost blocate de Rusia, care susține regimul de la Damasc, și de China, aliat al Rusiei. Tot aceste două țări au blocat și rezoluțiile severe cu privire la regimul de Phenian.
Până la referirile concrete la reformele ONU, pe teren, lucrurile se desfășoară cu rapiditate. Rușii au construit un pod de pontoane pe care au cărat trupele pro-Bashar, inclusiv brigăzile organizației teroriste Hezbollah, pe partea estică a Eufratului, iar Iranul își construiește la înțelegere cu regimul Assad și susținut de Rusia un coridor prin Siria până la Marea Mediterana, o acțiune în profund dezacord cu interesele SUA și Israelului. Donald Trump s-a întâlnit cu Benjamin Netanyahu la New York, înaintea Adunării Generale a ONU. Netanyahu, primul lider care a avut o discuţie privată cu preşedintele american, caută o poziție comună în privința acordului nuclear cu Iranul și a creșterii agresiunii acestuia în regiune, mai ales prin implicarea în războiul din Siria, de partea lui Assad. „Se va vedea în curând răspunsul meu pentru Iran”, i-a spus Trump, fără să detalieze. În același timp, Pentagonul inaugura prima bază militară americană în Israel, o bază aeriană, cu experți în sisteme radar.
Siria fără Assad
În altă reuniune, grupul „Prietenii Siriei”, format din 14 state, printre care Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Turcia, Arabia Saudită, a dat o declarație comună, prezentată de ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, că grupul susține Rezoluția ONU 2254, care propune „tranziție fără Bashar al-Assad”, în contradicție cu ce vrea să impună Rusia cu propriile negocieri de la Astana. În timp ce Johnson dădea această declarație, unități ale armatei turcești, peste 100 de blindate, tancuri și Howitzers au fost concentrate în Silopi, pentru a intra în nordul Siriei, în provincia Idlib. La Astana, Rusia anunțase că provincia Idlib va fi a patra „zonă de siguranță”, unde vor intra unități de poliție militară rusești, trupe iraniene și turcești, dar că „rebelii sirieni trebuie să fie înțelepți pentru a găsi căi de contact cu regimul Assad sau vor fi îndepărtați prin forța armelor”. Numai că rebelii sirieni din Idlib sunt sub protecția Turciei, care este împotriva regimului Assad. Aviația rusească și a lui Bashar al-Assad au bombardat zona rurală a Idlibului, distrugând trei spitale și două școli. Civilii continuă să fie ținta lor predilectă, chiar în timp ce se desfășura Adunarea Generală a ONU, iar Siria era subiect principal.
