Agenția americană consideră că în 2015 Kremlinul va fi mai puțin agresiv față de est-europeni, chiar dacă va continua să submineze guvernele pro-Vest din Ucraina, Moldova și Georgia. În ceea ce privește România, Stratfor crede că se va ocupa de atragerea investițiilor în energie, o previziune însă excesiv de optimistă.
Previziunile agenției Stratfor pornesc de la premisa că evoluțiile globale din 2015 vor fi influențate major de evoluția prețului petrolului, care a coborât ieri la 45 de dolari barilul la cotațiile americane. Agenția notează că bugetul Rusiei pentru anul acesta este construit la un preț de 80 de dolari barilul și, în condițiile în care țările din Golf transmit în mod regulat și consistent mesajul că nu vor reduce producția, Rusia va intra inevitabil în recesiune și riscă un nou colaps. Rezervele valutare ale Moscovei erau în luna decembrie de 400 de miliarde de dolari, dar în condițiile în care Kremlinul nu va avea suficienți bani la buget pentru a plăti pensiile, salariile și subvențiile la încălzire și alimente pe de o parte, iar companiile de stat rusești nu au acces la finanțare externă pentru plata datoriilor externe din cauza sancțiunilor occidentale, Rusia se confruntă cu un risc serios de colaps economic în acest an.
Acesta este unul din motivele pentru care, crede Stratfor, Putin va fi mai puțin agresiv spre Vest în acest an, când va încerca să-i convingă pe occidentali – în primul rând pe europeni – să nu prelungească sancțiunile. Agenția americană de previziuni strategice notează că în anul 2015 vor expira mare parte din sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană – începând din aprilie, mai exact – și apreciază că statele europene, în frunte cu Germania, sunt dornice să ridice sancțiunile de teama unui faliment al Rusiei, dar că așteaptă ca Moscova să le ofere pretextul să o facă printr-un comportament politic adecvat în Ucraina și în restul Europei de Est.
Din acest motiv, Stratfor pariază pe un comportament reținut al Rusiei la granița de vest în acest an, când Putin va căuta, mai degrabă, să înghețe conflictul din estul Ucrainei decât să îl escaladeze și se va abține de la acțiuni militare majore în celelalte state est-europene cu orientare pro-occidentală – Moldova și Georgia. Acest lucru nu înseamnă însă că Moscova va renunța la subminarea acestor guverne, numai că o va face mai puțin direct, din interior, cu ajutorul agenților săi de influență, care vor căuta să destabilizeze aceste guverne prin mișcări sociale. Una dintre armele sociale pe care Rusia le poate activa oricând, atât împotriva Moldovei și Georgiei, cât și a republicilor din Asia Centrală, este numărul mare de imigranți din aceste țări care lucrează în Rusia și care pot fi oricând expulzați sau forțați să îndeplinească niște condiții imposibile. Cum instabilitatea politică și luptele interne în alianțele de guvernare sunt pe viață și pe moarte atât la Chișinău, cât și la Tbilisi, parcursul european al acestor două țări este departe de a fi ireversibil.
În pofida amenințărilor și a presiunilor la care sunt supuse de la Moscova, nici una dintre aceste țări nu va primi în 2015 vreo perspectivă de aderare la NATO, susține Stratfor, deși ar putea primi o formă sau alta de ajutor militar american, chiar sub formă de armament și muniții, în cazul Ucrainei, cu toate că, până acum, Administrația Obama a refuzat să facă acest pas.
Dosarul energetic
Nici est-europenii nu pot spera la NATO anul acesta, dar nici Aliații din flancul estic nu trebuie să se aștepte la o relocalizare a unor baze militare permanente pe teritoriul lor, în pofida cererilor repetate ale Poloniei și statelor baltice.
În schimb, va continua fără probleme construcția scutului antirachetă în România, care, în pofida “fricțiunilor” dintre un președinte de o culoare și un prim-ministru de alta, va continua să rămână pro-occidentală, prezice Stratfor. În schimb, anul 2015 va reprezenta, potrivit agenției americane, anul diversificării surselor de aprovizionare cu energie. Stratfor își susține predicția pe faptul că anul acesta se vor deschide noi terminale de gaz natural lichefiat în Polonia și Lituania și noi interconectori precum Ungaria-Slovacia. În ceea ce privește România, Stratfor crede că „va încerca să atragă investiții în sectorul energiei pentru a-și reduce dependența de importuri”. Din nefericire, această din urmă profeție pare să se dovedească excesiv de optimistă. Este adevărat că Departamentul Energiei a apreciat nevoia de investiții în energie a României la 100 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani, dar de atunci, competentul Răzvan Nicolescu a fost înlocuit cu omul de casă al lui Tăriceanu, Andrei Gerea, care printre primele măsuri luate, a blocat planul de restructurare a Oil Terminal și a deschis calea repolitizării companiilor de stat din energie.
