Un american integrat în culisele politice externe, care se bucură de încrederea Moscovei, a explicat pentru Foreign Policy de ce Putin și cercul său îl doresc pe Donald Trump ca succesor al lui Barack Obama.
Hillary Clinton l-a numit pe președintele rus, Vladimir Putin, într-un discurs pronunţat luna trecută, „nașul dreptei, naţionalist, extremist“. La Moscova s-a considerat o reluare a comentariilor de acum doi ani, legate de conflictul din Ucraina, când liderul de la Kremlin a fost comparat cu Hitler. Declaraţia a indus un element de animozitate personală în relaţiile deja tensionate dintre Hillary Clinton și Putin. Şi l-a plasat pe acesta din urmă ca reprezentant al unei ideologii fundamental opusă SUA.
Pentru observatorii ruși, în discursul său, Hillary Clinton prezintă Moscova ca avangarda pentru rasism, intoleranţă și misoginism în lumea întreagă. Experţii politicii externe ruse nu iartă unele din acţiunile candidatei democrate din vremea când era secretar de stat, cea mai dăunătoare din mandatul său fiind intervenţia NATO în Libia, pe care Rusia ar fi putut-o împiedica prin veto în Consiliul de Securitate. Moscova a permis misiunea doar pentru că Hillary Clinton a promis că o zonă de excludere aeriană nu va fi utilizată ca acoperire pentru o schimbare de regim.
Liderii ruși au fost furioși când, nu numai că fostul președinte libian, Muammar Gaddhafi a fost înlăturat dar o înregistrare telefonică a ultimelor sale momente a dezvăluit că rebelii l-au sodomizat cu baioneta. Şi au fost și mai furioși când pe o bandă video, fostul secretar de stat american declara referitor la acel moment: „Am venit, l-am văzut, este mort”, cimentând reputaţia ei la Moscova de războinică.
În calitate de candidat la prezidenţiale, Hillary Clinton a oferit Moscovei un „déja vu”, cerând o zonă de excludere aeriană umanitară de această dată în Siria, analiștii ruși estimând la unison că este vorba de alt pretext pentru o schimbare de regim. Or, Putin este decis să împiedice ca președintele sirian, Bashar al-Assad să aibă aceeași soartă ca Gaddhafi și este motivul pentru care a deplasat forţele aeriene ale Rusiei, marina și forţele de operaţiuni speciale pentru eliminarea insurgenţilor anti-Assad, din care mulţi au primit echipamente și au fost antrenaţi de consilieri americani.
Miza este mult mai ridicată pentru Moscova decât pentru Casa Albă. Siria a fost multă vreme cel mai puternic aliat al Rusiei în Orientul Mijlociu și a găzduit singura sa instalaţie militară în afara ex-URSS. Cum relaţiile cu Turcia sunt „amestecate“, garnizoana navală de la Tartous este de o valoare strategică mai mare ca niciodată, pentru că permite Flotei Rusiei din Marea Neagră să opereze în Mediterana fără să tranziteze strâmtorile turce.
Dilemele rușilor
Un alt factor care perturbă analiștii ruși este că, spre deosebire de „vulturii“ anteriori, ca John McCain, Hillary Clinton e democrată. Robert Kagan, care o susţine activ pe candidata democrată, declara că ea urmează o politică externă neo-conservatoare. În opinia Kremlinului, la ora actuală, singura voce care susţine o apropiere cu Rusia este Donald Trump. Dacă va câștiga Clinton, va avea mână liberă pentru a trece la acţiuni agresive contra Rusiei, favorizate în general de republicani.
Moscova îl preferă pe Trump nu pentru că îl vede ca fiind ușor de manipulat, ci pentru că sloganul lui „Întâi America“ privind ordinea de zi, coincide cu punctul de vedere al Rusiei asupra relaţiilor internaţionale. Rusia caută o revenire la dreptul internaţional clasic, în care statele negociază pe altă bază asupra intereselor reciproce. Pentru Moscova, doar previzibilitatea realpolitik poate furniza coerenţa și stabilitatea necesare unei păci durabile și estimează că Peninsula Crimeea și alte puncte importante de tensiune bipolară s-ar evapora dacă America ar alege un șef care ar urmări interesul naţiunii de a-l susţine pe Assad contra ISIS. Rusia îl respectă pe Trump pentru poziţiile anunţate.
În Hillary Clinton vede opusul – un ideolog progresist care aderă cu obstinaţie la posturile morale independent de consecinţe. Clinton are legături financiare cu George Soros, ale cărui Fundaţii Open Society sunt considerate de Moscova o ameninţare pentru stabilitatea internă a Rusiei. Aparatul de securitate al Rusiei este sigur că Soros dorește înlăturarea guvernului Putin, utilizând aceleași metode prin care a fost alungat președintele Viktor Ianukovici (pro-Kremlin) în Ucraina. Singura întrebare a Kremlinului este dacă Hillary ar putea susţine aceste planuri temerare.
Testarea candidaţilor
Cei doi principali candidaţi la prezidenţialele din noiembrie, democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump, s-au succedat miercuri, 7 septembrie, la canalul NBC pentru a fi întrebaţi asupra capacităţilor lor de a exercita funcţia de comandant-șef al armatelor SUA în cazul că ar ocupa funcţia prezidenţială. Clinton a asigurat că „niciodată” nu va trimite trupe la sol în Irak sau în Siria, excluzând forţele speciale, pentru a lupta contra ISIS. Câteva ore mai apoi, Trump a declarat că în primele 30 de zile de la instalarea la Casa Albă va cere comandamentului armatei americane un plan de luptă împotriva organizaţiei teroriste ISIS și a promis o scădere puternică a bugetului Apărării.
Diferenţa între Trump și Hillary Clinton se micșorează și, potrivit unui sondaj CNN-ORC, republicanul își depășește rivala cu 2 puncte (45% contra 43%). Într-un sondaj NBC, mogulul imobiliar ar primi 55% din voturi în intenţiile de vot contra 36% pentru rivala sa.
