UPDATE: Premierul grec, Alexis Tsipras, se confruntă cu misiunea dificilă de a-şi convinge partenerii de coaliţie să voteze acordul încheiat luni dimineaţă cu liderii din zona euro privind un nou plan de salvare a Greciei şi ar putea fi nevoit să-şi remanieze Guvernul şi să se bazeze pe voturile opoziţiei, relatează Mediafax.
Parlamentul grec trebuie să voteze până miercuri seara patru legi, inclusiv cele privind reforma sistemului de pensii şi TVA, potrivit BBC News Online. Mai mult, parlamentarii greci trebuie să voteze măsurile de austeritate la o săptămână după ce populația greacă s-a pronunțat masiv împotriva lor, la referendum.
Însă, colegii lui Tsipras in Syriza s-au pronunțat împotriva măsurilor de austeritate din acordul obținut de premier, în timp ce în țară au izbucnit proteste anti-austeritate.
În aceste condiții, Tsipras ar putea ajunge în situația de a-şi remania Cabinetul sau să formeze un nou Guvern de coaliţie cu partidele de opoziţie ND, Potami şi PASOK, care susţin planul de salvare.
Citește și: Tsipras, în fața unei decizii imposibile: Ar putea fi nevoit să remanieze Guvernul
*******
Cacealmaua greacă s-a încheiat cu „sec“, iar prim-ministrul Alexis Tsipras a pierdut. După 22 de ore de negocieri, liderii statelor zonei euro au ajuns la un acord privind acordarea celui de-al treilea pachet de ajutor financiar în valoare de 86 de miliarde de euro pentru Grecia. Banii vin însă însoțiți de condiții stricte în materie de reformă fiscală și administrativă, reformă la capătul căreia întreaga guvernanță a Greciei va fi schimbată fundamental.
Aflat cu spatele la zid, Tsipras a fost nevoit să cedeze o parte importantă a suveranității privind deciziile de guvernare, ceea ce, îi va crea probleme politice la revenirea în țară. De altfel, aceasta este singura slăbiciune și marele semn de întrebare al acordului încheiat luni dimineață: vor dori și grecii să susțină programul de reforme pentru a rămâne în Europa?
Grecia are câteva date geopolitice care ar face dintr-o eventuală prăbușire a statului elen o problemă uriașă pentru siguranța Europei și a Occidentului în general. Americanii, care au în sarcină securitatea civilizației occidentale, înțeleg foarte bine ce ar însemna o Grecie care nu mai are ancorele în Vest și de aceea săptămâna trecută Casa Albă a avertizat ambele părți că trebuie să găsească o soluție și să evite un Grexit care ar arunca țara și regiunea în haos și incertitudine.
Flancul estic al Mediteranei este mai slăbit ca niciodată. Turcia nu mai este aliatul de nădejde de altădată și, din cauza politicii autoritare a lui Recep Tayyip Erdogan, este mai fragilă și mai nesigură decât a fost vreodată. Siria este ruinată de un război devastator și singurul motiv pentru care Bashar al-Assad supraviețuiește este pentru că primește sprijin financiar și militar masiv din Rusia și Iran. Cipru a devenit bază de operațiuni a Mafiei ruse, și dacă n-ar fi existat bazele britanice din Akrotiri și Dhekelia, ar fi scăpat de mult de sub controlul Occidentului. Într-o regiune atât de periculoasă și de volatilă, există o singură bază în Creta, care poate fi folosită de navele Alianței pentru realimentare. Abia în mai s-au deschis discuțiile între oficialii Pentagonului și Atena pentru construcția unei baze aeriene în Marea Egee. Dacă Grecia ar decide să schimbe tabăra și să treacă sub tutela strategică a Moscovei așa cum visează mulți greci și a lăsat să se înțeleagă Tsipras, atunci Occidentul s-ar vedea în situația de a pierde controlul asupra unei regiuni esențiale pentru propria securitate.
Grecia nu își poate administra singură imensa graniță maritimă și se confruntă de ani buni cu o problemă gravă privind imigrația ilegală. Criza nu este atât de mediatizată precum bărcile morții care ajung în Sicilia și Malta din nordul Africii, dar este la fel de gravă și la fel de periculoasă în condițiile ascensiunii Statului Islamic. Tsipras nu s-a sfiit să amenințe recent că va acorda drept de rezidență imigranților ilegali, ceea ce, în condițiile Schengen reprezintă o poartă deschisă către vestul Europei. O Grecie transformată în centru de tranzit pentru imigrația ilegală din Orientul Mijlociu este un coșmar pentru toate guvernele din Vest și un „argument“ puternic pentru menținerea ei în Europa.
Al treilea pericol este exacerbarea tensiunilor greco-turce, ținute, până acum sub control de apartenența celor două țări la NATO. Cel mai facil refugiu al cetățenilor unui stat eșuat este naționalismul și există toate semnele că naționalismul este în ascensiune atât în Grecia, cât și în Turcia.
Dacă Grecia se aruncă în abisul economic iar Turcia cade pradă farmecelor islamiste și neo-otomane ale lui Erdogan, nu va fi nevoie decât de o scânteie pentru a aprinde vechile conflicte dintre cele două țări.
În sfârșit, o Grecie eșuată ar reprezenta un factor grav de destabilizare a Balcanilor. Corupția și proasta guvernare au ruinat deja Kosovo și Bosnia, amenință serios Macedonia și nici Albania și chiar Serbia nu se află foarte departe. Dacă Grecia, care funcționa ca model de urmat pentru statele din regiune se va prăbuși și în condițiile în care România și Bulgaria nu sunt capabile să preia rolul de lideri regionali, atunci Balcanii vor rămâne vulnerabili la vechile influențe, care încep să se manifeste tot mai puternic.
Dilema europeană
Liderii grupului euro, reuniți ieri după-amiază la Bruxelles erau foarte conștienți de aceste pericole, după cum erau conștienți și de exigențele salvgardării zonei euro și al stabilității economice comunitare. Unii, în special socialiști precum președintele francez, François Hollande, și premierul italian, Matteo Renzi, au apăsat pe pericolele pe care le presupune ieșirea Greciei din Uniunea Monetată și, potențial, din Uniunea Europeană, în vreme ce alții, Finlanda, statele est-europene și, desigur, Germania au subliniat pericolele pe care le presupune rămânerea în zona euro a unei Grecii nereformate și iresponsabile. În final, a ieșit (aproape) cum a vrut Germania, dar cinci ore de negocieri între miniștrii de Finanțe și 17 la cel mai înalt nivel sunt o indicație că bătălia a fost sângeroasă.
În centrul luptei s-a aflat o dilemă care este în primul rând politică: Ce se poate face pentru a responsabiliza un lider iresponsabil și cum se poate avea încredere într-un guvern care și-a pierdut orice credibilitate? Ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schäuble, a ajuns la concluzia că nu se poate avea nici un fel de încredere și a venit cu planul unui Grexit limitat la cinci ani în care Atena să-și pună economia în ordine. De partea cealaltă s-a pledat cu pasiune pentru o ultimă șansă, un ultim pachet de salvare care să țină Grecia în zona euro și Europa, unită. La ceea ce s-a ajuns este probabil cea mai bună soluție posibilă pentru că banii vor fi deblocați numai după ce vor fi adoptate o serie de reforme necesare pentru că, a avertizat Angela Merkel, „încrederea trebuie restabilită“.
Capitularea
Iar încrederea va fi restabilită numai dacă Grecia acționează imediat, adică până mâine. Până la sfârșitul zilei de miercuri, Parlamentul de la Atena trebuie să adopte tăierea pensiilor și creșterea TVA pe care grecii le-au respins acum o săptămână prin referendum. Capitularea lui Tsipras a fost cvasi-totală. În plus, Grecia trebuie să implementeze normele bancare europene care permit lichidarea băncilor inclusiv prin împărțirea costurilor cu investitorii și creditorii. La schimb, guvernele din zona euro vor lua în discuție o restructurare a datoriei prin prelungirea scadențelor și, eventual, negocierea dobânzilor. Reducerea datoriei la care spera Tsipras nu a fost admisă, după cum nu a fost admisă nici cererea sa ca din viitorul plan de salvare să nu mai facă parte Fondul Monetar Internațional. Dimpotrivă, Grecia și-a asumat semnarea unui acord cu FMI începând din 2016.
De departe însă cea mai grea condiție și cea care a născut cele mai multe controverse este crearea unui fond special care să administreze active grecești în valoare de 50 de miliarde euro, care să fie privatizate, lichidate sau vândute în viitorii ani.
Cea mai mare parte a veniturilor generate de acest fond vor fi folosite pentru plata datoriilor și pentru recapitalizarea băncilor. Germania ar fi vrut ca acest fond să aibă sediul în Luxemburg, să fie administrat de finanțiști germani și ca toți banii să fie folosiți pentru plata datoriilor. În final, s-a ajuns la un compromis în care fondul își va avea sediul în Grecia, va fi administrat de greci sub supravegherea creditorilor iar 12,5% din bani vor fi utilizați pentru investiții.
Schimbarea fundamentală de atitudine a eurogrupului este că un program de salvare extins, precum și măsurile pe termen scurt menite să asigure finanțarea băncilor elene nu vor fi discutate decât dacă și după ce guvernul și parlamentul elen vor fi adoptat tăierile bugetare și creșterile de taxe impuse ca precondiție. Abia atunci se vor discuta noi condiții care vor conține o supraveghere mult extinsă asupra politicilor fiscale și administrative ale guvernului grec de către instanțele europene.
La capătul acestui program despre care Merkel a avertizat că va fi lung și dificil, Grecia va avea o economie însănătoșită și o guvernanță reformată din temelii și, din acest punct de vedere, pare soluția ideală. Întrebarea și marea necunoscută este dacă în cele din urmă clasa politică de la Atena este dispusă să își asume aceste reforme și dacă grecii, după ce au votat „Oxi“ se vor răzgândi și vor înțelege că altă înțelegere mai bună nu vor obține. Dacă nu, soluția Grexitului a rămas pe masă. Prin cacealmaua referendumului, Tsipras a încercat să plaseze responsabilitatea în sarcina Uniunii Europene. O dată cu planul adoptat luni dimineață, Europa i-a returnat serviciul și acum soarta Greciei depinde exclusiv de greci.
Cererile europene pentru a deschide negocierile cu Grecia
– Până duminică Grecia trebuie să simplifice TVA în sensul creșterii taxei acolo unde există reduceri și aplicarea lor la sectoarele scutite de TVA, trebuie să reducă TVA și să adopte legislația necesară asigurării independenței Agenției Naționale de Statistică.
Grecia trebuie să stabilească un calendar clar pentru următoarele măsuri:
– o reformă „ambițioasă“ a pensiilor;
– reforme de liberalizare a pieței inclusiv privind comerțul de duminică, comerțul cu medicamente și proprietatea asupra farmaciilor, deschiderea sectoarelor „închise“ la competiție cum sunt serviciile de feribot;
– privatizarea rețelei de transport de energie electrică;
– modificarea legislației privind contractul colectiv de muncă, grevele și concedierile colective;
– întărirea sectorului financiar inclusiv prin acțiuni privind creditele neperformante și eliminarea interferenței politice;
Următoarele măsuri trebuie adoptate:
– privatizarea posibilă prin transferul de active în valoare de 50 de miliarde euro către un fond extern independent;
– reducerea costurilor administrației publice și reducerea influenței politice asupra acesteia. Primele propuneri trebuie făcute în termen de o săptămână;
– Grecia trebuie să aibă aprobarea creditorilor pentru legislația din domeniile-cheie înainte de a le supune consultării publice și aprobării Parlamentului;
Angajamentele de mai sus sunt cerințe minimale pentru a declanșa negocierile privind bailout-ul cu autoritățile elene.
Ce primesc grecii:
– Nevoile de finanțare sunt între 82 și 86 miliarde de euro. Decizia privind acest nou pachet este extrem de urgentă pentru că până pe 20 iulie Grecia trebuie să achite o tranșă de 20 de miliarde la care se adaugă încă cinci miliarde până la mijlocul lunii august.
– Un nou posibil program în cadrul Mecanismului European de Stabilitate ar trebui să includă 10-25 miliarde buffer pentru bănci.
– O posibilă restructurare a datoriei, dar nu o reducere a acesteia.
– Dacă nu se va ajunge la un acord, Greciei i se va „oferi“ ieșirea temporară din zona euro cu o restructurare posibilă a datoriei.
