Şeful guvernului din regiunea Hong-Kong s-a declarat „foarte preocupat” de faptul că nu se mai știe nimic despre cinci angajaţi ai editurii Mighty Current, reputată a fi critică faţă de conducerea comunistă din China.
O serie de dispariţii îngrijorează Hong-Kongul, fiind vorba de angajaţii unei case de editură ce difuza cărţi critice faţă de elita partidului comunist şi se presupune că au fost arestaţi de poliţia secretă chineză, o violare a statutului special al fostei colonii britanice. Printre cei dispăruţi în mod misterios se află şi editorul Gui Minhai, 51 ani, proprietarul librăriei Mighty Current şi Lee Bo, partenerul său de afaceri. Într-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian cu circa trei săptămâni înaintea dispariţiei sale, Lee a declarat că suspectează dispariţia partenerului său Gui Minhai, la 17 octombrie, aparent răpit din casa sa de vacanţă din Thailanda, ca fiind legată de o carte pe care acesta se pregătea să o publice. Lee şi ceilalţi trei angajaţi care au dispărut, pretindeau că nu ştiu despre ce carte ar fi vorba, „conţinutul fiind doar afacerea lui Gui”. Lee a mai precizat că pe continent nu se dorea apariţia cărţii misterioase. O sursă a editurii cu sediul în Hong Kong, care cunoştea direct conţinutul cărţii, a declarat că volumul urma să aibă titlul „Xi şi cele şase femei”. În pofida titlului, cartea era în principal axată doar pe o singură femeie, a mai declarat sursa. Următorul volum al lui Gui asupra vieţii private a preşedintelui Xi Jinping a fost picătura finală, a precizat sursa citată de Guardian.
Beijingul a fost multă vreme exasperat de senzaţionalele expozeuri politice asupra vieţii private a liderilor chinezi de către editura din Hong Kong, care se vindeau ca pâinea caldă pe continent, unde astfel de editări sunt interzise. O altă apariţie anunţată pentru 1 ianuarie avea ca subiect foarte respectatul prim-ministru al Chinei comuniste, Zhou Enlai despre care se arăta că a fost probabil gay, în pofida îndelungatei sale căsătorii. Apariţiile cărţilor au fost blocate. Misterul înconjoară încă dispariţiile librarilor şi în pofida suspiciunii că forţele sale de securitate ar fi responsabile de detenţia dispăruţilor, China a negat că are cunoştinţă de această afacere. Manifestaţii pro-democratice au avut loc în faţa Biroului de legătură, organism ce reprezintă Partidul Comunist în Hong Kong.
Braţul lung al poliției secrete
Afacerea persoanelor dispărute în Hong Kong survine într-un context de temeri crescute pentru libertăţile în fosta colonie britanică revenită sub autoritatea Chinei în 1997. Guvernul este foarte preocupat pentru securitatea şi drepturile omului în Hong Kong, a declarat şeful executivului, subliniind că libertatea presei, a editurilor şi de expresie este protejată prin lege şi „doar serviciile de securitatedin Hong Kong au dreptul să facă respectate legile”. Hong Kongul beneficiază în principiu de o largă autonomie în virtutea modelului „o ţară, două sisteme” şi locuitorii săi se bucură de o libertate a cuvântului necunoscută pe continent. Dar numeroţi locuitori sunt îngrijoraţi că Beijingul controlează din ce în ce mai mult regiunea.
Potrivit lui Albert Ho, un deputat democrat, cei cinci angajaţi au fost răpiţi de agenţi ai serviciilor chineze de securitate.
Dispărut în Thailanda
Apartamentul lui Gui de la etajul 17 dintr-un imobil din staţiunea balneară a oraşului Pattaya – cu o vedere superbă spre Golful Thailandei – este gol. Patul era desfăcut în ziua în care a dispărut. Editor de succes în Hong Kong, Gui era unul din cei patru membri ai Saga Communications, celebră pentru cărţile senzaţionale asupra vieţii private a elitei Chinei, care au dispărut. Însă, contrar colegilor săi, care au fost răpiţi în China, Gui a dispărut în Thailanda. De la presupusa răpire, el a avut convorbiri cu soţia, fiica şi cu gestionarul imobilului de lux din Thailanda, fără să dezvăluie locaţia sa iar apelurile telefonice erau deviate prin ţări străine. Menajera apartamentului, care a fost sunată de Gui a încercat după câteva zile să ia legătura cu el dar la telefon a răspuns un şofer de taxi care a pretins că mobilul fusese uitat de clientul său. Guardian a apelat trei numere de telefon pe care Gui le-a folosit pentru a-şi suna menajera. Unul era din Croaţia, altul din Polonia şi ultimul din Togo. Toate fuseseră deconectate. Potrivit martorilor, în răpire ar fi fost implicaţi patru bărbaţi care ar fi încercat să-l ducă cu un taxi în Cambodgia, de unde putea fi trimis uşor în China. La câteva zile după ce cei patru indivizi au vizitat apartamentul lui Gui, motivând recuperarea calculatorului, care însă nu a fost ridicat niciodată, Cambodgia a deportat 168 de suspecţi chinezi, care ar fi fost implicaţi într-o escrocherie pe Internet, în două avioane trimise de Beijing. Cei patru fuseseră în apartament pentru a recupera paşaportul şi nu calculatorul, urmând să-l expedieze pe Gui în China.
Ca editor de cărţi stil tabloid politic în Hong Kong dar interzise în China continentală, Gui a devenit un spin în coasta Partidului Comunist din cauza volumelor axate pe viaţa privată a liderilor superiori ai partidului la putere.
Cărţile au relatat presupusele aventuri sexuale ale lui Bo Xilai, „prinţ roşu” şi şeful detronat al partidului la Chongqing, a cărui soţie, Gu Kailai a fost închisă pentru asasinarea omului de afaceri britanic, Neil Heywood. Despre Zhou Yongkang, odată temutul ţar al securităţii Chinei, închis pe viaţă în anul trecut pentru corupţie. Chiar preşedintele Xi Jinping şi-a găsit numele în paginile lui Gui, într-o recentă carte intitulată „Prăbuşirea lui Xi Jinping în 2017”. Gui a publicat peste 200 de titluri în ultimii nouă ani, deţine edituri în Hong Kong şi Germania şi la finele anului 2014 s-a retras la Pattaya.
Operaţiunea Fox Hunter
Criticii chinezi expatriaţi au evitat multă vreme continentul dar Beijingul – care contrar SUA şi Rusiei nu are o lungă istorie de activităţi „capă şi spadă” în afara frontierelor, este din ce în ce mai implicat în vânarea opoznţilor săi în străinătate.
Preşedintele chinez Xi Jinping a lansat anul trecut operaţiunea „Fox Hunt” de repatriere a fugitivilor chinezi în străinătate şi de atunci readus sute de persoane căutate de Beijing, în special acuzate de corupţie. Campania a atras iritarea Washingtonului, care declară că agenţi secreşţi au operat clandestin în SUA şi a bulversat angajaţii în Australia, alt teren cheie de vânătoare pentru Xi. Deşi este sigur că Gui, care deţine şi cetăţenia suedeză, a fost dus clandestin în China de oamenii guvernului, dispariţia sa poate fi un pericol pentru obiectivele Chinei, în special în Thailanda, unde junta se pregăteşte sp expulzeze peste 100 persoane la cererea Beijingului.
O anchetă a publicaţiei britanice Guardian a descoperit la CCTV imagini ale oamenilor suspectaţi de răpirea lui Gui şi cererile guvernului suedez pentru a fi ajutat să-l găsească, dar autorităţile thailandeze nu au reacţionat.
Trei ipoteze
S-au cristalizat trei teorii pentru explicarea dispariţiei lui Gui. Prima este că răpirea aparentă este legată de o carte în mod special sensibilă pe care Gui se pregătea să o trimită tipografiei. Unii cred că persoane puternice din partea continentală ar fi ordonat membrilor mafiei chineze, celebrele Triade, din Pattaya, să răpească editorul. Lee declara ăentru Guardian că „toţi am suspectat că este ceva legat de viitoarea lui carte”. Gui păstrase complet secret conţinutul cărţii, dar cert era vorba despre ceva ce liderii chinezi nu doreau să vadă lumina tiparului. O altă sursă din industria editurilor din Hong Kong declara că mulţi cred că dispariţia lui Gui a fost rezultatul unei „vendete personale” a personalităţilor puternice de pe continent, care au fost iritate de cărţile editorului.
Bei Ling, un disident chinez care trăieşte în SUA, s-a întâlnit cu Gui în 1984 la Universitatea din capitala Chinei, când ambii erau tineri poeţi. Acum a declarat: „Nu pot spune că el se află în China pentru că nu dispunem de dovezi reale. Dar toate aceste lucruri mă fac să-mi imaginez situaţia.Gui credea că Thailanda ar fi un loc sigur pentru a lucra”.
Există şi posibilitatea ca Gui să-şi fi înscenat dispariţia. Potrivit Guardian, fiica sa, care a dorit să nu i se dezvăluie prenumele, declară că a primit un mesaj pe Skype de la tatăl ei după dispariţie în care i-a spus că va transfera bani. Şi a telefonat soţiei de cîteva ori spunând că este bine dar nu va răspunde la întrebăril legate de soarta sa. De asemenea, a precizat că nu crede că Gui şi-ar fi orchestrat dispariţia. „Aveam intenţia să vorbim din nou după câteva zile după dispariţie. Sunt sigură că dacă ar fi avut intenţia asta, mi-ar fi spus”. Fiica lui Gui a mai precizat că poliţia suedeză a depus deja un raport la Interpol, „care ar urma să facă presiuni asupra Thailandei”. Dar, faptul că nici un singur agent al poliţiei sau al guvernului nu a vizitat apartamentul, „este îngrijorător”.
Axa Beijing – Bangkok
Potrivit puciştilor din Thailanda, ţara a întărit legăturile cu China şi a fost semnat un acord pentru stimularea cooperării militare comune şi împărtăşirea informaţiilor pe următorii cinci ani. Acum două luni, militari thai şi chinezi au avut exerciţii aeriene comune. Este prevăzută construirea de către chinezi a unei reţele feroviare în Thailanda şi ca Bangkokul să aloce un miliard de dolari pentru comanda de submarine chineze.
Luna trecută, Thailanda a expulzat doi disidenţi chinezi veterani, suscitând revolta ONU şi a grupurilor de apărare a drepturilor omului. Şi în iulie a expulzat în China circa 100 musulmani uiguri, ţinta represaliilor autorităţilor chineze care acuză această etnie de terorism. Paul Chambers, directorul Institutului de Sud-Est pentru afaceri asiatice, a declarat că deportările demonstrează voinţa Thailandei „pentru câştigarea favorurilor unui regim chinez decis să încalce legile lumii doar pentru a face să tacă disidenţa şi criticile interne”. Mai multe operaţiuni secrete au avut loc între cele două ţări. În octombrie, fiul de 16 ani al unui cunoscut avocat pentru drepturile omului, aflat în centrul unei represiuni a guvernului chinez, a dispărut când încerca să fugă în SUA prin Asia de sud-est. El nu a ajuns niciodată la întâlnirea din Bangkok şi a fost trimis la casa bunicii în Mongolia inferioară şi acum trăieşte sub supravegherea agenţilor chinezi de securitate.
Ultimul magnat dispărut
Guru modei chineze, magnatul Zhou Chengjian, este ultimul care a dispărut în vârtejul campaniei anti-corupţie a preşedintelui Xi Jinping. Zhou Chengjian, fondatorul şi preşedintele grupului Metersbonwe – echivalentul chinez al H&M – a fost arestat joia trecută. Nu se ştie care va fi soarta celui care anul trecut era clasat pe locul 62 între cei mai bogaţi chinezi, cu o avere de 4,1 miliarde dolari. Zhou este ultimul dintr-o serie de oameni de afaceri puternici din China care au dispărut, între care Chang Xiaobing, directorul general al China Telecom, Guo Guangchang, un magnat din Zhejiang zis şi Warren Buffet al Chinei şi Xu Xiang, un hedge fund investitor la Shanghai, supranumit „Fratele nr.1”.
Dispariţiile sunt considerate a fi legate de campania anti-corupţie a lui Xi Jinping, care a permis îndepărtarea de la putere a unor vârfuri din Partidul Comunist şi acum s-a propagat la nivelul întreprinderilor. Investitorii chinezi au o casă de brockeraj în provincia Zhejiang. În august, agenţia chineză de presă Xinhua anunţa că opt angajaţi ai Citic Securities au fost puşi sub acuzare pentru negocierea de acţiuni ilegale. Una din cele mai mari societăţi de valori imobiliare din China a declarat că nu poatelua legătura cu cei doi mari bancheri de investiţii ai săi, în timp ce media declara că cei doi ar putea fi arestaţi. Site-ul financiar Caixin declara că cei doi ar fi fost luaţi de autorităţi dar este dificil de ştiut dacă făceau obiectul unei anchete sau erau doar invitaţi să colaboreze la o anchetă. Cei doi bancheri au dispărut când autorităţile chineze aprofundau o anchetă asupra Citic după o derută spectaculară pe pieţele bursiere ale Chinei, în vară.
