Dreapta a ieşit net victorioasă la al doilea tur al departamentalelor din Franţa de duminică, controlând două departamente din trei, faţă de stânga care a înregistrat al patrulea eșec electoral de amploare într-un an şi de Frontul Naţional, extrema dreaptă, care nu a câştigat nici un departament, deci nu va avea nici un preşedinte de consiliu.
Dreapta a câştigat în 66 de departamente, stânga în 34, iar FN nu va controla nici unul. Fostul şef de stat Nicolas Sarkozy, preşedintele UMP şi noul campion al alianţei dreapta-centru, a declarat că „francezii au respins masiv politica lui Hollande şi a guvernului său”.
Preşedintele François Hollande, aflat marţi la Berlin, unde a avut loc un consiliu de miniştri franco-german, a asigurat-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, că va menţine politica reformelor în Franţa pentru asanarea finanţelor sale publice, după noua înfrângere electorală de duminică a majorităţii sale. Semn al gravităţii situaţiei, premierul Manuel Valls, care iniţial urma să participe la acest consiliu şi apoi să aibă o întâlnire la Frankfurt cu preşedintele BCE, Mario Draghi, a decis in extremis să -rămână la – Paris, în acord cu preşedintele -Republicii. Având ca misiune reînnoirea -dialogului cu majoritatea ieşită slăbită şi divizată de acest al patrulea revers electoral din ultimul an, aripa aflată în frondă cerând acum în cor o schimbare a liniei politice a stângii.
În timp ce presa germană relata despre „palma”, „prăbuşirea” sau „afrontul” suferit de „socialiştii la putere la Paris”, Hollande i-a confirmat cancelarului Merkel, gardian intransigent al ortodoxiei financiare, voinţa de a menţine reformele angajate de Franţa pentru relansarea investiţiilor şi reducerea deficitelor.
PS spre dispersie
După municipale, europene şi senatoriale, scrutinul departamental de duminică marchează a patra înfrângere a Executivului condus de premierul Valls şi a Partidului Socialist al preşedintelui François Hollande. Simbol al înfrângerii – Correze, fieful preşedintelui Hollande, a basculat la dreapta. Stânga este foarte dispersată, şi niciodată în cea de a V-a Republică, dreapta nu a câştigat atâtea departamente. „Minciuna, negarea şi neputinţa au fost cele sancţionate”, declara Nicolas Sarkozy, iar de la Matignon, Manuel Valls a recunoscut o victorie „incontestabilă” a dreptei republicane şi „reculul net” al unei stângi „prea dispersate”. Bruno Le Roux, preşedintele grupului socialist în Adunarea Naţională, a estimat că înfrângerea PS constituie „un eşec serios”, dar nu „istoric”.
Premierul şi şeful statului, care sperau să limiteze hemoragia, se află acum sub presiunea „opozanţilor”, care au publicat, fără să aştepte rezultatele de duminică, un comunicat comun în favoarea „unui contract de reasamblare”. „Fără schimbări sincere în politici, fără reînnoirea practicării puterii, dispersia stângii este ireversibilă.” Hollande a avertizat înainte de 22 martie că nu va schimba linia politică indiferent care va fi rezultatul (departamentalelor) şi că îl va menţine premier pe Manuel Valls, „oaia neagră” a „aripi de stânga din stânga politică” la Matignon.
În plan naţional, contrar municipalelor, după care a trebuit să se separe de Jean-Marc Ayrault, François Hollande nu se aşteaptă de această dată la consecinţe politice majore. „Nu putem remania după fiecare înfrângere”, ironiza unul dintre apropiaţii săi. O remaniere, care ar aduce Verzii la guvernare şi opozanţii pentru resudarea stângii în vederea regionalelor din decembrie şi a prezidenţialelor, pare exclusă în acest moment. Cu atât mai mult cu cât preşedintele, convins de o relansare economică, nu intenţionează să schimbe direcţia politicii sale.
Sarkozy, cu ochii spre prezidenţiale
Câteva luni după accederea în fruntea UMP, fostul şef de stat Nicolas Sarkozy încearcă să îşi adjudece laurii victoriei dreptei. Preşedintele UMP a profitat de rezultatele celui de-al doilea tur al departamentalelor pentru a se prezenta drept cel care a reunit dreapta şi şi-a reafirmat strategia. „Bossul”, coleric în urmă cu câteva săptămâni, şi-a revenit la 29 martie, la aflarea rezultatelor celui de-al doilea tur. „În această seară, am obţinut dintr-o lovitură tot ce am pierdut după ’98.” Dreapta republicană şi partidele de centru au câştigat net alegerile departamentale, a precizat şi Frederic Pechenard, director general al UMP. Întrebarea este acum dacă Sarkozy este cel mai bine plasat pentru a susţine o alianţă între dreapta şi centru. Problema a făcut să sară în sus suporterii fostului şef de stat care vorbesc de o victorie „istorică”. Duminică seară, sarkoziştii triumfau – după doi ani de certuri şi de războaie în tranşee, între fillonişti şi copeişti, UMP a revenit. Sarkozy a reconciliat familia şi a redat speranţa electorilor, iar triumful la departamentale este recompensa pentru patru luni de muncă de reconstrucţie, el descriindu-se ca un bolid lansat pe autostradă. Obiectivul de a combate dreapta extremistă, Frontul Naţional, între cele două tururi permite acţiuni forte, susţin liderii UMP.
Paradoxul FN
Frontul Naţional nu a câştigat nici un departament, dar liderul formaţiunii dreptei extremiste, Marine Le Pen, a prezentat totul drept o victorie, continuând să-şi inflameze adepţii. Desigur că slabele rezultate nu erau percepute astfel dacă ea nu risca să facă pronosticuri. După primul tur, Marine Le Pen a recunoscut speranţele ei de a câştiga Vaucluse şi Aisne. Decepţie pentru FN – în aceste două departamente vizate, dreapta a obţinut o majoritate relativă. Dar, liderul FN s-a felicitat că formaţiunea sa s-a instalat ca „o forţă politică puternică în numeroase teritorii” şi mizează pe „nivelul electoral excepţional” în vederea regionalelor de la finele anului şi mai ales a prezidenţialelor din 2017 şi în care vede „soclul marilor victorii de mâine”.
