Lovitură de teatru la Londra. Acuzaţii cu efect de bombă în prima zi a anchetei publice asupra morţii lui Alexandre Litvinenko, fost agent FSB (ex-KGB) şi opozant al preşedintelui rus Vladimir Putin. El a fost otrăvit cu poloniu radioactiv 210 şi detaliile morţii oribile a transfugului Litvinenko în 2006 au fost difuzate la o audiere publică. Ben Emmerson QC, avocatul văduvei, a declarat că Moscova a decis să-l reducă la tăcere pe Litvinenko după ce acesta ameninţase că va denunţa legăturile dintre Putin şi cel mai mare grup de crimă organizată din Europa, celebra mafie rusă Tambov-Malişev, creată în 1988 la Sankt-Petersburg, oraşul natal al liderului rus, şi el fost spion KGB.
Vladimir Putin este un „criminal de drept comun înveştmântat ca un şef de stat”, care prezidează un regim mafiot şi care personal a autorizat asasinarea senzaţională în urmă cu opt ani a fostului spion rus Alexandre Litvinenko. Acuzaţiile uluitoare contra lui Putin au fost făcute marţi de avocatul văduvei lui Litvinenko în prima zi a anchetei publice aprobată de autorităţile britanice asupra morţii disidentului rus asasinat la Londra cu poloniu radioactiv şi care se desfăşoară la Înalta Curte din capitala Marii Britanii. În plus, avocatul a arătat că asasinarea lui Litvinenko la Londra cu poloniu radioactiv a fost un „act de terorism nuclear pe străzile unui mare oraş care a pus în pericol viaţa multor alţi oameni din public”.
Ben Emmerson QC, avocatul văduvei lui Litvinenko, Marina, care a avut acces la dosarele secrete ale serviciilor de informaţii, a declarat că va demonstra că Putin şi asociaţii săi au ordonat asasinarea unui om care lucra cu serviciile secrete britanice. „El trebuia eliminat nu pentru că era un duşman al statului rus sau al poporului rus, ci pentru că devenise un duşman al grupului sudat de criminali care îl înconjoară pe Vladimir Putin”, a precizat Emmerson. Familia pretinde că Saşa, cum era numit Litvinenko între amici, a devenit o ţintă pentru Putin când a părăsit FSB, succesorul KGB-ului, şi a început să protesteze contra operaţiunilor brutale şi ilegale ale acestui temut serviciu secret rus. Şeful FSB-ului la acea epocă? Vladimir Putin.
Răzbunare sau auto-apărare?
Atacurile franşe ale lui Litvinenko contra lui Putin au continuat până când a reuşit să scape din Rusia cu un paşaport fals în perioada când îşi aştepta procesul. SUA au respins tentativa sa de defecţiune, dar a fost primit de Londra şi a reuşit să obţină azil. Considerând că se află într-o securitate relativă la Londra, Litvinenko a reluat atacurile contra lui Putin. A scris o carte afirmând că atentatele contra apartamentelor ruseşti care anunţau războiul din Cecenia din 1999 au fost o operaţiune a FSB şi nu opera terorişltilor ceceni. El a afirmat că Putin avea legături cu crima organizată rusă şi că preşedintele era responsabil de asasinarea Annei Politkovskaia, ziarist disident care relata despre ce se petrecea în Cecenia, ucisă puţin înaintea otrăvirii lui Litvinenko. Acuzaţiile fostului spion rus nu au încetat până când a căzut grav bolnav, în noiembrie 2006.
Ceaiul morţii
Să revenim asupra evenimentelor care au precedat moartea lui Litvinenko. Decorul de la Pine Bar din hotelul de lux Millennium din apropierea Buckingham Palace, în plin Mayfair, nu s-a schimbat deloc din 2006. În acel bar frecventat de o clientelă rusă rafinată a fost otrăvit cu poloniu radioactiv fostul spion FSB, Alexandre Litvinenko, dar abia acum, după opt ani s-a deschis la Londra ancheta oficială asupra morţii transfugului rus în urma otrăvirii cu poloniu 210. El s-a întâlnit la Pine Bar cu doi bărbaţi, Andrei Lugovoi şi Dmitri Kovtun, suspectaţi că i-au otrăvit ceaiul în timp ce Litvinenko s-a dus la toaleta aflată departe de bar. În seara zilei în care a băut ceaiul verde otrăvit, Litvinenko a început să vomite. Analizele unui fir de păr au dezvăluit că a fost în contact cu poloniu 210 pentru prima oară la 16 octombrie, într-o doză mai mică decât a doua, care l-a ucis.
Asasinat politic
La prima audiere, judecătorul a dezvăluit că această otrăvire a fost a treia tentativă a lui Lugovoi şi Kavtun de asasinare a disidentului, fără a furniza detalii. Informaţia provenea de la serviciul de contra-spionaj britanic, MI5. În acea zi, Litvinenko avea asupra sa o listă de „ţinte” vizate, în opinia lui, de serviciile secrete ruse, pe care i-o dăduse un contact italian, Mario Scaramella, în cadrul campaniei dusă de acesta contra deşeurilor nucleare aruncate în mare de submarine ruseşti. Andrei Lugovoi şi Dmitri Kovtun, care au dezminţit orice participare, beneficiau de imunitate în Rusia, care refuză extrădarea cetăţenilor săi. Dar, cei doi au lăsat urme de poloniu radioactiv în hotel, într-un stadion londonez de fotbal şi în mai multe avioane ale British Airways.
Robert Tam QC, avocat în anchetă, a declarat că Lugovoi a făcut trei călătorii la Londra în săptămânile ce au precedat asasinarea lui Litvinenko, iar Kovtun două călătorii. Tam a dezvăluit de asemenea că Dmitri Kovtun îi încredinţase unui vechi amic faptul că fusese trimis de Moscova pentru a-l ucide pe Litvinenko. Potrivit lui Emmerson, cei doi ruşi trimişi la Londra pentru a comite un „asasinat politic” nu erau conştienţi de tipul de otravă pe care o purtau sau că era radioactivă. Emmerson a mai declarat că singura instalaţie din Rusia unde este produs poloniul 210 este Avangard, un laborator nuclear secret sub controlul Rosatom, Agenţia atomică rusă de energie, şi este puţin probabil ca un grup neautorizat să fi avut acces la poloniul folosit pentru uciderea lui Litvinenko, care avea o valoare de comerţ de „zeci de milioane dolari”. În schimb, pentru statul rus era foarte simplu. „Este clar un asasinat profesionist care viza să nu lase nici o urmă” şi poloniul a fost folosit pentru că ruşii au crezut că nu va lăsa vreo urmă, dar radioactivitatea a fost descoperită când poliţia a acţionat pe baza intuiţiei şi a chemat cercetători de la Atomic Weapons Establishment.
Ancheta, un succes al Marinei
Pe patul morţii, Litvinenko a declarat că Putin este vinovat de „starea mea actuală”.
Atunci, pentru a nu învenina relaţiile cu Rusia, guvernul Blair a refuzat o anchetă publică. La acea epocă, Londra nu dorea să pună în pericol tratatul energetic semnat de Putin în profitul gigantului BP. Procurorii ruşi, care deţineau statut de participanţi în anchetă, s-au retras şi Moscova a ridiculizat audienţele ca fiind o impostură din cauza nivelului secretului care înconjura martorii principali şi mărturiile.
A trebuit să treacă aproape un deceniu pentru ca văduva lui Litvinenko, după eforturi care nu au descurajat-o, să obţină deschiderea unei anchete publice. Între timp, din cauza crizei din Ucraina, relaţiile dintre Marea Britanie şi Rusia s-au deteriorat. O parte a audierilor vor avea loc cu uşile închise, la cererea serviciilor secrete britanice şi americane. Practic, la acea vreme, Litvinenko lucra pentru MI6, însărcinat cu informaţii externe. La cererea MI6, Litvinenko încercase recrutarea lui Lugovoi. Cei doi urmau să meargă în Spania pentru a ajuta serviciile secrete spaniole în ancheta lor asupra legăturilor presupuse dintre mafia rusă de pe Costa del Sol şi Kremlin. După moartea lui Litvinenko, Lugovoi a devenit membru al Dumei de stat a Rusiei.
Banda Tambov-Malişev
Înainte de a fi ucis, Litvinenko a lucrat şi cu autorităţile spaniole care lucrau la o afacere judiciară care expunea legăturile dintre organizaţia criminală cunoscută ca banda Tambov-Malişev şi Kremlin. Avocatul Emmerson a declarat în prima zi a anchetei de la Londra că Litvinenko „a fost ucis în parte ca răzbunare politică pentru că vorbise, în parte ca un mesaj de descurajare adresat altora şi în parte cu scopul de a-l împiedica să depună mărturie în afacerea penală din Spania care ar fi dezvăluit legăturile preşedintelui Putin cu un sindicat al crimei organizate”.
Poliţia spaniolă a reuşit arestarea, în urmă cu câţiva ani, în Majorca şi pe Costa del Sol, a 20 de cetăţeni ruşi membri ai mafiei care practicau trafic de arme şi de droguri, contrabandă cu cobalt şi tutun ca şi la extorsiuni, asociaţii ilicite şi asasinate la comandă. Agenţia rusă ITAR-TASS relata că judecătorul Baltasar Garzon îl ancheta pe aşa-numitul şef al unei grupări al bandei Tambov-Malişev, Grigori Petrov, care, alături de complicii săi a fost transportat la Madrid pentru alt interogatoriu. Apoi, Garzon s-a deplasat la Malaga pentru a interoga alt lider al grupării criminale, Alexandre Malişev. Restul membrilor grupării mafiote, capturaţi în Alicante, au fost duşi la Madrid. El Pais relata că Petrov a făcut primele investiţii financiare în Spania cu bani primiţi de la KGB şi Partidul comunist al URSS. Diverse surse ale anchetei au confirmat că şefii grupurilor criminale şi agenţi secreţi ruşi corupţi făceau afaceri sub acoperirea companiei petroliere PTK. După ce au conspirat cu responsabili ruşi, liderii grupului erau convinşi că nu vor fi niciodată urmăriţi în Rusia – nici politic nici penal. Din aceste motive, autorităţile spaniole au avut un moment dificil în lupta contra mafiei ruse.
Povestea activităţii lui Petrov în Spania a început în 1990, când grupul lui a cumpărat Plage Hotel din Pegera cu suma echivalentă astăzi de 15 milioane euro, în cursul crizei economice. După prăbuşirea URSS operaţiunea a eşuat din cauza plăţilor care nu mai veneau constant de la „finanţatori” şi mafia lui Petrov a pierdut hotelul. Legăturile lui Petrov cu serviciile secrete ruse au fost dezvăluite de documente pierdute de un colonel KGB când era beat.
Mafia din Sankt-Petersburg
Grupul criminal condus de Tambov a luat naştere la Sankt Petersburg, acuzat de fraude şi o serie de crime în Rusia. Conflictul dintre Tambov şi grupul lui Malişev a început în 1987, în perioada divizării pieţei veştmintelor din apropierea gării Deviatkino. Malişev a ucis unul din principalii membri ai bandei Tambov şi de atunci cele două bande ale crimei organizate din Sankt-Petersburg au fost într-un război continuu. Malişev şi-a format grupul la finele anilor 1980 cu reprezentanţii mai multor comunităţi ale crimei organizate. În 2002 a fost acuzat în Estonia de falsificare de documente şi după arestarea sa în Germania la cererea autorităţilor estoniene, Malişev a luat direcţia Spaniei. Acolo s-a căsătorit şi a luat numele soţiei, Gonzales. Sub acest nume s-a instalat la Malaga unde au venit apoi şi alţi membri ai bandei sale. Petrov a fost unul dintre cei care s-au alăturat lui Malişev. Când a fost arestat în operaţiunea poliţiei pe Costa del Sol, Petrov era deja un om de afaceri celebru şi pretindea că a părăsit activităţile criminale. Dar, în doi ani de anchetă, poliţia a descoperit peste 500 conturi bancare folosite pentru spălarea banilor câştigaţi din diverse „afaceri” ilicite. Poliţia a pus sub sechestru 15 milioane euro, 23 maşini de lux, între care Bentley şi Ferrari. Un tablou semnat de maestrul suprarealist Dali, datat 1949, a fost descoperit într-o vilă de lux din Valencia, legată de Petrov.
În final, Tambov şi Malişev au căzut la pace şi au format una din cele mai mari grupări ale mafiei ruse din Europa, despre care Litvinenko susţinea că are legături cu liderul de la Kremlin. Ancheta de la Londra abia a început şi sunt de aşteptat şi alte surprize, deşi unele audieri vor avea loc cu uşile închise.
