Referindu-se la gravitatea şi amploarea crizei imigranţilor în Europa, cancelarul german Angela Merkel a pledat din nou pentru un sistem de cote subliniind că „se va pune problema Schengen” dacă nu se va ajunge la un acord asupra imigraţiei.
„Drepturile civile universale au fost până în prezent strâns legate de Europa şi de istoria sa şi ca principiu fondator al UE” a declarat Angela Merkel luni într-o conferinţă de presă la Berlin. „Dacă Europa eşuează în criza refugiaţilor, această legătură cu drepturile civile universale va fi ruptă, va fi distrusă şi nu va mai fi Europa pe care o repezentăm”. Merkel a făcut din nou apel la aplicarea cotelor de primire de către ţările europene pentru imigranţii care sosesc în Europa, pe modelul repartiţiei fixată anual între statele-regiuni germane.
O idee respinsă de numeroase ţări europene. „Dacă nu ajungem la o repartizare echitabilă (a refugiaţilor în Europa) atunci problema (viitorului zonei liberei circulaţii) Schengen sa va pune. Nu ne dorima asta”. Cancelarul a apreciaz că Germania, care se aşteaptă în acest an la 800.000 cereri de azil, de patru ori mai mult decât în 2014, este destul de forte pentru „a surmonte sfidarea reprezentată de acest flux fără precedent de noi sosiţi”. Şi a promis că extrema dreaptă nu va beneficia de nici o „toleranţă”, în timp ce actele rasiste s-au înmulţit în ultimele săptămâni, şi a exprimat gratitudinea pentru „nenumăratele” persoane care care ajută imigranţii în Germania.
Haos în Budapesta
Gara internaţională din Budapesta s-a aflat şi marţi sub presiunea miilor de imigranţi care doresc să se îmbarce în trenuri spre Austria şi Germania dar în faţa afluxului crescând autorităţile au fost nevoite să procedeze la evacuarea gării şi traficul a fost suspendat. Evacuarea s-a efectuat în calm dar a fost urmată, în faţa gării, de o manifestaţie spontană a imigranţilor care cereau să plece în Germania.
Luni, sute de imigranţi au reuşit să se îmbarce în trenurile cu destinaţia Austria şi Germania. Peste 2.000 de persoane aşteptau de zile întregi în gările din Budapesta – transformate în tabere improvizate de refugiaţi – blocate de autorităţi în lipsa vizelor care le-ar fi permis să circule în spaţiul Schengen. Dar, luni, poliţia ungară a renunţat să reţină refugiaţii, care au părăsit Budapesta cu trenul spre Austria şi Germania. În noaptea de luni spre marţi, 300 de persoane dormeau în gara din Viena, ajutaţi de populaţie şi susţinuţi de 20.000 de manifestanţi veniţi să-şi strige indignarea faţă de autorităţile care nu vor să reţină refugiaţii.
Trenurile cu imigranţi la bord au ajuns în Austria şi Germania, luni, regulile de azil ale UE prăbuşindu-se sub presiunea acestui val de imigraţie fără precedent. Mii de persoane, bărbaţi, femei şi copii, din care mulţi fug de războiul civil din Siria, au continuat să sosească în estul continentului şi autorităţile au lăsat mii de oameni fără documente să se deplaseze spre Germania, destinaţia favorită pentru mulţi dintre ei.
Regulile de azil, spulberate
Afluxul este o criză pentru Uniunea Europeană care a eliminat controalele la frontierele dintre cele 26 state din zona Schengen, dar cere doritorilor de azil să se înscrie în prima ţară din UE în care ajung, ceea ce este ignorat de imigranţi. Autorităţile ungare au împiedicat până acum imigranţii care nu aveau documente să plece spre vestul Europei. După cazul camionului abandonat pe o şosea din Austria în care s-au descoperit 71 de cadavre de refugiaţi în descompunere şi al altor vehicule cu imigranţi clandestini transportaţi de călăuze ce aparţin grupurilor mafiote, situaţia abordării crizei imigraţiei s-a schimbat. O crită care tensionează relaţiile dintre europeni şi în pofida apelurilor la solidaritate şi la un răspuns comun al tuturor ţărilor Uniunii, acestea rămân foarte divizate în abordarea problemei.
„Este o criză de amploare mondială care cere un răspuns comun european (…) Este vorba despre a fi fidel valorilor noastre, valorilor de umanitate” a declarat primul vice-preşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Rute terestre
După Mediterana, imigranţii îşi riscă viaţa pe rutele terestre şi cele 71 de cadavre descoperite într-un camion abandonat pe marginea unei autostrăzi austriece sunt o dovadă clară că din ce în ce mai mulţi refugiaţi au schimbat strategia pentru a traversa Europa. După o serie neagră de naufragii soldate cu peste 1.600 de morţi sau dispăruţi în Mediterana de la debutul anului, moartea aşteaptă acum imigranţii şi refugiaţii pe rute terestre. Apele Mediteranei au devenit periculoase şi patrulele în mare s-au înmulţit aşa că reţelele crimei organizate implicate în traficul de persoane s-au reorientat preferând să urmele rutele din Balcanii de vest.
Originari în majoritate din Siria, Afganistan sau Irak, imigranţii vin prin Turcia sau insulele greceşti. Itinerarul tip îi duce apoi prin Grecia, Macedonia, Kosovo şi Serbia. Dacă doresc să ajungă în Franţa şi Marea Britanie, ei se îndreaptă spre Italia. Cei care vizează Germania trec prin Ungaria şi apoi Austria. Prima etapă şi primele pericole încep odată cu ajungerea pe coastele turce. Acolo, imigranţii trebuie să plătească un însoţitor pentru a se îmbarca pe o barcă supra-încărcată pentru a ajunge pe una din insulele greceşti, ca Samos sau Kos de unde trebuie să ia un ferry pentru Grecia. La Atena nu există nici o structură de primire. Apoi, trebuie din nou să plătească o călăuză pentru a-i duce pe drumurile din Balcani (800 euro pentru fiecare ţară traversată). Mafia recrutează direct imigranţii afgani fără bani pentru a-i folosi pentru atacarea alto refugiaţi. Trecerea frontierei greco-macedoneană este cea mai dificilă dar apoi urmează un drum riscant şi istovitor de circa zece zile, pe jos, fără hrană şi apă. Toţi fac eforturi pentru a ajunge în Ungaria cu speranţa de a penetra în spaţiul Schengen.
