Grupul suedez Ikea a angajat firma Cushman & Wakefield să îi vândă terenurile unde este proprietar şi pe care sunt parcuri de retail, în şase state europene: Germania, Cehia, Polonia, Suedia, Franța, Finlanda și Elveția. Numai în Germania sunt 12 astfel de zone, conform Agerpres. În schimb, investeşte în alte terenuri, printre altele în România. De exemplu, a achiziţionat circa 45 de hectare în Băneasa şi se pare că politica este de a investi în statele emergente, inclusiv non-europene, ca India.
Care sunt dedesubturile acestui fapt? Pieţele din Europa Occidentală şi Centrală, mai dezvoltate, sunt mari şi au inerţie mare, explică analistul economic Ion Radu Zilişteanu. „Este comparaţia dintre un pachebot – piaţa dezvoltată – şi o bărcuţă – piaţa emergentă. Orice turbulenţă economică are influenţă mult mai mare pe pieţele emergente, economii mici, foarte uşor de destabilizat. Proprietăţile din vestul Europei nu au scăzut foarte mult ca preţ, în schimb terenurile din zona noastră da. Este o oportunitate pentru Ikea să cumpere”, a explicat pentru România liberă Radu Zilişteanu.
Analistul atrage atenţia că grupul suedez are mai multe linii de business distincte. “Cea mai cunoscută e aceasta, cu magazinele de mobilier. Partea de business de imobiliare face parte din investiţiile lor de real estate, care nu au legătură neapărat cu magazinele de mobile Ikea. Practic, ceea ce fac ei pe real estate este oarecum independent de ceea ce face vânzătorul de mobilă”, a precizat Ion Radu Zilişteanu.
Business-ul cu fosta uzină Timpuri Noi, spre exemplu, este unul foarte bun, a explicat analistul. “Au cumpărat toată fosta uzină – o suprafaţă mare de teren, aşa cum nu mai întâlneşti la o situare în oraş – şi fac o dezvoltare imobiliară, unde se lucrează destul de asiduu la un ansamblu mixt: clădiri comerciale şi rezidenţiale. Au dorit să facă şi al doilea magazin Ikea din Bucureşti acolo, însă studiile de piaţă au demonstrate că nu este efficient”, a declarant acesta.
Dar nu cumva politica Ikea este de subţiat proprietăţile deţinute în statele dezvoltate, unde profiturile pe care le faci din deţinerea de astfel de proprietăţi sunt relativ mici, şi de investit în schimb în ţările emergente, unde avansurile potenţiale sunt mari? „Probabil că, dacă au nişte consultanţi buni pe piaţa imobiliară, aceştia le vor spune că, aşa cum terenurile au avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei, tot la fel de adevărat este că ele au acum cel mai mare potenţial de creştere. Este aşa-numitul efect de bază. Preţul terenurilor a scăut cu 70%, ceea ce este foarte jos. Când porneşti foarte de jos, dacă preţul creşte cu 60% din cât era înainte de criză, înseamnă că-şi dublează preţul”, spune Ion Radu Zilişteanu.
Să fie acesta un soi de barometru al încetinirii vânzărilor în Europa dezvoltată? Zilişteanu susţine că „economiile mari se mişcă încet, iar cele emergente, ca ale noastre, din estul Europei, repede. Este posibil să fie un barometru, pentru că siajul crizei încă se simte. BCE au făcut programe de relaxare cantitativă pe model american tocmai ca să încurajeze economia, dar economia vest-europeană nu se lasă încurajată”.
Peste jumătate din cele 45 de hectare achiziţionate au fost cumpărate de retaileri ca Ikea, Dedeman sau Mega Image, informează website-ul Imobiliare.ro. Terenurile pentru dezvoltări rezidențiale și industriale/logistice au reprezentat câte 20% din totalul achiziţiilor. Cei mai activi cumpărători au fost investitorii suedezi și cei locali, în timp ce grecii și austriecii, care fuseseră printre cei mai activi jucători din ultimul deceniu, nu au avut achiziții semnificative anul trecut.
Analistul economic explică aceasta prin faptul că Grecia şi Austria nu se simt foarte bine. „Au mari semne economice proaste, Austria printre altele pentru că are expunere mare pe Europa Centrală şi de Est dinainte de criză. În acest timp, Suedia nu a renunţat la coroana suedeză şi a fost mai ferită. Criza Zonei Euro nu a influenţat aşa de mult statele europene non-euro, pe când Austria şi Grecia au fost trase de tăvălug”, a spus „României libere” Ion Radu Zilişteanu.
Majoritatea loturilor tranzacționate în anul 2015 se află în nordul și vestul Bucureștiului. Nordul este atractiv pentru birouri, retail și rezidențial, iar Vestul pentru birouri, rezidențial și spații logistice. Loturile pretabile pentru proiecte office au continuat să fie cele mai scumpe, cu un preț mediu de achiziție în București la 717 euro/metru pătrat, potrivit DTZ Echinox. Spre comparație, terenurile pentru rezidențiale sau retail au fost cumpărate cu 175–200 euro/metru pătrat.
