Phenianul a fost vizat de critici internaţionale după ce a anunţat, ieri dimineaţă, testarea cu succes şi pentru prima oară a unei bombe termonucleare. Consiliul de Securitate s-a reunit de urgenţă.
Seismografele au fost primele care au semnalat un cutremur suspect. La 10.30, au înregistrat un seism „artificial“ cu magnitudinea de 5,1 pe scara Richter, epicentrul fiind situat la 80 km distanţă de oraşul nord-coreean Chongjin, nu departe de site-ul militar strategic Punggye-ri, unde armata Phenianului a efectuat în 2013 ultimul său test nuclear. Capitalele regiunii au reunit imediat consiliile lor de urgenţă şi după câteva minute a venit confirmarea, prin televiziunea nord-coreeană de stat (KCTV), că regimul comunist a testat efectiv, în subteran, explozia unei noi arme termonucleare, în pofida avertismentelor repetate din partea tuturor marilor actori ai scenei internaţionale.
Prezentatoarea KCTV a anunţat că „testul primei arme termonucleare cu hidrogen a Republicii Populare Democrate Coreene a avut loc cu succes în această dimineaţă“. Pentru a justifica acet prim test cu bombă H, Executivul de la Phenian a evocat dreptul de a se apăra de „forţele ostile reunite de SUA“ şi de „acuzaţiile calomnioase“ asupra drepturilor omului în Coreea de Nord. „Este drept să dispui de bomba H contra numeroaselor şi giganticelor arme nucleare de care dispun SUA“, a precizat prezentatoarea tv scandând un comunicat oficial.
Anunţul acestui test a unei bombe H a luat prin surprindere specialiştii şi ar putea dura săptămâni pentru a fi verificat. Phenianul a afirmat că testul a fost ordonat personal de Kim Jong-un, cu două zile înaintea aniversării sale. În decembrie, Kim Jong-un evocase pentru prima oară că ţara sa se află în posesia unui astfel tip de bombă, dar vestea a fost primită cu scepticism de numeroşi experţi şi înalţi responsabili occidentali.
Dubiile experţilor
Deşi experţii, printre care cei ai Washingtonului şi Beijingului, au încă dubii asupra veridicităţii afirmaţiilor Phenianului privind realizarea unui test reuşit cu bombă cu hidrogen, realitatea este că dictatorul comunist nord-coreean, Kim Jong-un, a reuşit să provoace majoritatea statelor lumii, inclusiv China, aliatul său istoric. Autorităţile chineze au „condamnat ferm“ acest test, subliniind că a fost realizat „în pofida opoziţiei comunităţii internaţionale“. Beijingul a „cerut instantaneu“ Coreii de Nord „să-şi respecte angajamentul de denuclearizare şi să se abţină de la orice acţiune care va agrava situaţia“, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului chinez de Externe, Hua Chunying.
O nouă criză regională
Explozia deschide o nouă criză diplomatică gravă în regiune şi va accentua şi mai mult izolarea dictaturii nord-coreene, care în prezent, pentru a-şi menţine autoritatea, nu mai poate conta decât pe susţinerea economică limitată a Chinei.
Reacţionând imediat la anunţul Phenianului, la Seul, preşedintele (a) Park Geun-hye a convocat o reuniune de urgenţă a Consiliului de securitate naţională, a condamnat „cu forţă“ explozia nord-coreeană şi a cerut militarilor săi să fie vigilenţi. Guvernul a promis că „va lua toate măsurile necesare“ ca Phenianul să „plătească preţul acestui test nuclear“ şi a cerut reunirea Consiliului de Securitate al ONU pentru activarea rapidă de noi sancţiuni contra Coreii de Nord.
La Tokio, premierul Shinzo Abe, care prezintă în mod regulat regimul nord-coreean ca una din ameninţările cele mai serioase pentru securitatea arhipelagului nipon, s-a declarat împotriva „unui act periculos“ şi „intolerabil“ şi a cerut un „răspuns ferm“ din partea comunităţii internaţionale.
Casa Albă a anunţat că în acest stadiu nu poate confirma afirmaţiile Phenianului, dar a promis un „răspuns adecvat oricărei provocări nord-coreene“. Consiliul de Securitate a ţinut o reuniune de urgenţă, cerută de SUA şi Japonia şi a luat forma unei consultări cu uşile închise între cele 15 state membre. Purtătoarea de cuvânt a misiunii americane de la ONU, Hagar Chemali, a declarat că SUA „nu sunt în măsură să confirme pentru moment că un test a avut loc cu succes“, dar a subliniat că Washingtonul „condamnă orice violare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate şi cere din nou Coreii de Nord să-şi respecte obligaţiile sale internaţionale şi angajamentele“.
Franţa a condamnat o „violare inacceptabilă“ a rezoluţiilor Consiliului de Securitate de către Coreea de Nord şi a cerut o reacţie forte a comunităţii internaţionale. Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, a arătat că dacă se dovedeşte că Phenianul a realizat un test cu bombă H, este vorba de o „provocare“ şi o „violare gravă“ a rezoluţiilor ONU. Pentru Australia, Coreea de Nord este „un stat fără de lege“ şi a condamnat testul în termeni duri.
Bombă H
Este vorba de o bombă extrem de puternică, net mai puternică decât bomba A (atomică). De exemplu, bomba Ţar dezvoltată de URSS, şi cea mai mare bombă nucleară explodată vreodată într-un test din 1961, era de 300 de ori mai puternică decât Little Boy, bomba A americană lansată asupra Hiroshimei în 1945. Serioase dubii persistă asupra naturii testului efectuat miercuri de Coreea de Nord, seismul provocat sugerând că nu a fost explodată o bombă H. Potrivit experţilor, o bombă H ar fi avut un „bang“ de „zece ori mai superior decât cel obţinut“. De asemenea, este dificil de determinat dacă bomba testată era „miniaturizată“, aşa cum susţine Phenianul. Ţara afirmă că de câteva luni a reuşit să reducă talia armelor sale nucleare, proces important care ar însemna că poate monta o bombă pe o rachetă.
Phenianul a testat deja de trei ori bomba A, care utilizează doar fisiunea nucleară, ceea ce i-a adus mai multe valuri de sancţiuni internaţionale.
