Parlamentul European a decis ca țările membre ale Spațiului Schengen să aibă un sistem informatic unitar pentru controlul intrărilor și ieșirilor, incluzând și România și Bulgaria.
Sistemul urmează să fie operațional din 2020 și va înregistra numele, numerele de pașaport, amprentele digitale și fotografiile tuturor cetățenilor din afară care se prezintă la frontiere, indiferent dacă sunt obligați sau nu să aibă vize.
Urmărirea jihadiștilor
Astfel, se vor putea controla mai eficient respectarea duratelor maxime de sejur în Uniunea Europeană pentru cetățenii altor state, adică 90 de zile repartizate pe o perioadă totală de 180 de zile, eventuala expirare a vizelor și interdicțiile de intrare.
La informațiile stocate în noul registru vor avea acces polițiile de frontieră, autoritățile care eliberează vize și structura europeană de poliție Europol.
Raportorul pentru textul supus aprobării Parlamentului European, conservatorul spaniol Augustin Diaz de Mera Garcia Consuegra, a subliniat că prin aceste măsuri se urmăresc combaterea imigrației ilegale, gestionarea optimă a fluxurilor migratorii, implicit prevenirea pătrunderii teroriștilor și urmărirea acestora pe teritoriul altor state. El a reamintit cazul tunisianului Anis Amri, autorul atacului de la Târgul de Crăciun din Berlin, din 19 decembrie 2016, care a intrat și a ieșit din UE sub 15 identități diferite. Sistemul informatic comun va facilita depistarea unor -astfel de infractori.
Comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a precizat că este esențial să se știe exact și cine revine în Europa, după ce a participat la conflicte armate pe diverse fronturi, de partea unor organizații teroriste.
Consultări privind tranziția Brexit
Reprezentanții celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au început pregătirile pentru perioada de tranziție în relațiile cu Londra după Brexit, deși negocierile în vederea unui acord nu înregistrează un progres.
Consiliul European a decis că nu s-au înregistrat suficiente progrese în negocierile pentru retragerea Regatului Unit din UE, care va avea loc pe 29 martie 2019. Premierul britanic Theresa May nu a garantat că parlamentarii vor vota un acord Brexit înainte de ieşirea ţării din Uniunea Europeană. „Calendarul acordă timp până în martie 2019. Sunt încrezătoare, pentru că este în interesul ambelor părţi să fie ratificat un acord de către parlamente și să îl avem la timp pentru ca negocierile să înregistreze un progres”, a precizat Theresa May.
Cu toate acestea, șefii de stat și de guvern din țările ce vor forma Uniunea după Brexit au decis să dea undă verde pregătirilor pentru dialogul privind tranziția, astfel încât acesta să poată începe, eventual, în paralel cu tratativele pentru Brexit, în caz că se va lua o decizie în acest sens în decembrie.
În baza tratatelor actuale ale Uniunii Europene, Marea Britanie va putea semna un acord comercial cu UE doar după ce va deveni -terţă parte, adică după ce va părăsi blocul comunitar. Pe tot parcursul lunii noiembrie, în UE-27 vor avea loc consultări în vederea stabilirii liniilor directoare care vor fi adoptate la summitul UE din decembrie. Regatul Unit dorește să obțină până la sfârșitul lunii martie 2018 un acord-cadru cu Uniunea Europeană privind tranziția. Atât la Bruxelles, cât și la Londra se estimează că acordurile temporare post-Brexit vor fi în vigoare aproximativ doi ani. Negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, a precizat că pe perioada respectivă Regatul Unit ar urma să se supună în continuare legislației și instanțelor Uniunii, dar fără a mai participa la deciziile privind legile europene noi.
