Presa este supusă unui cadru juridic "inadecvat şi unor presiuni politice" în Ungaria, ţară care se confruntă şi cu o creştere îngrijorătoare a rasismului şi intoleranţei, critică un raport al Consiliului Europei dat publicităţii marţi, relatează Mediafax.
"Ungaria ar trebui să garanteze mai bine libertatea presei, să combată intoleranţa şi discriminarea endemică şi să amelioreze protecţia drepturilor omului pentru imigranţi", a comentat comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muiznieks.
În raportul său, care urmează unei vizite la faţa locului în iulie, Muiznieks subliniază în special "efectul paralizant asupra presei" al sancţiunilor severe prevăzute de lege sau vulnerabilitatea în faţa presiunilor politice ale consiliului media, o instanţă care se ocupă de reglementare şi are puteri extinse.
Muiznieks consideră "urgent" să se modifice dispoziţiile legii privind presa referitoare la opiniile politice, să se extindă protecţia surselor la jurnaliştii liber-profesionişti sau să se renunţe la înregistrarea pe lângă puterile publice a presei online şi a presei scrise.
El propune, de asemenea, "consolidarea independenţei organismelor de reglementare a presei şi scoaterea de sub incidenţă penală a calomniei".
În pofida unei consolidări a dispoziţiilor legislative împotriva discursului de ură, Muiznieks se declară îngrijorat de o "creştere a rasismului şi intoleranţei", care vizează "în particular" romii, evreii, homosexualii, solicitanţii de azil şi săracii.
El subliniază în special retorica antisemită şi ostilă romilor a partidului de extremă dreapta Jobbik, reprezentat în Parlament, şi legăturile sale cu organizaţiile extremiste, sau tentativele de interzicere a Gay Pride.
Muiznieks se declară îngrijorat şi de detenţia masivă a solicitanţilor de azil dintre care 25 la sută se aflau în detenţie în această vară în Ungaria, sau de dispoziţiile care interzic unei persoane în situaţie ilegală să ceară statut de apatrid.
Guvernul premierului conservator ungar Viktor Orban, aflat la putere din 2010, este criticat periodic de o parte a comunităţii internaţionale pentru centralizarea puterii precum şi supunerea justiţiei, presei şi societăţii civile.
