La 10 ani de la episodul Irak, teroriştii ameninţă cu moartea un alt cetăţean român, luat ostatic în Africa. Islamişti influenţaţi de Statul Islamic cer statului român bani în schimbul eliberării lui Iulian Gherguţ, fapt pentru care o celulă de criză care implică inclusiv Cotroceniul gestionează operaţiunile. Fostul președinte Traian Băsescu susține însă că autoritățile de la București s-au mișcat foarte încet în cazul lui Iulian Gherguț.
Gruparea jihadistă care a răpit un român în aprilie, din Burkina Faso, a publicat ieri un mesaj audio în care cere ca România să achite o răscumpărare pentru eliberarea acestuia. Al-Mourabitoune, gruparea salafistă din Sahel (zonă geografică aflată între deșertul Sahara și savană, tăind Africa pe orizontală) care susține că îl deține pe Iulian Gherguț, afirmă în înregistrarea audio că „îndeamnă Guvernul român să acorde atenție serioasă negocierilor pentru eliberarea ostaticului“, potrivit Vocii Americii. Deși nu a menționat o sumă de bani pe care o solicită, grupul jihadist afirmă că „Guvernul român va purta întreaga responsabilitate a sorții ostaticului, dacă întârzie să profite de ocazia care îi este dată“.
Iulian Gherguț, cetățean francez de origine română, lucra ca ofițer de securitate într-o mină de mangan din Burkina Faso, când a fost răpit, pe 4 aprilie, de către persoane înarmate. Deși a trecut mai bine de o lună de la acest moment, până ieri nu apăruse nici o revendicare credibilă de răscumpărare. La finalul înregistrării audio, este citit și jurământul de credință față de rețeaua teroristă Statul Islamic, prestat săptămâna trecută de către liderul grupării africane, Adnan Abou Walid Sahraoui, autoproclamat emirul Al-Mourabitoune.
Celula de la MAE şi acuzaţiile lui Băsescu
După difuzarea solicitării audio, celula de criză creată la Ministerul Afacerilor Externe de la București cu ocazia răpirii românului a anunțat că, deocamdată, verifică autenticitatea mesajului. „Autoritățile române competente, reprezentate în celula de criză interinstituțională convocată de MAE după răpire, verifică în regim de urgență veridicitatea informațiilor prezentate în știrea de presă, inclusiv a mesajului audio“, informează MAE, potrivit Mediafax. Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, aflat la Bruxelles, pentru reuniunea Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, a anunțat că a revenit de urgență în țară, după difuzarea înregistrării audio. Mai mult, ministrul de Interne Gabriel Oprea a anunțat că a discutat ieri cu secretarul general Interpol, Jurgen Stock, despre cazul românului răpit în Burkina Faso. De asemenea, și Admnistrația prezidențială a anunțat că este informată constant în legătură cu evoluția românului răpit.
În ciuda asigurărilor oferite de oficiali, fostul președinte al României Traian Băsescu a criticat faptul că autoritățile române s-au mișcat foarte lent în acest caz. „Eu am spus de la bun început că reacția este slabă, mai ales că este imposibil ca România să nu aibă resursele necesare pentru a afla măcar zona cu aproximație unde se află românul răpit. Se întâmplă ca la o lună, o lună și ceva, să aflăm unde se află românul nostru. Cred că în aproape toată Africa, România poate obține informații, dar este o slabă înțelegere a ceea ce înseamnă acte de terorism. Eu am considerat atunci cu teroriștii din Irak un atentat la siguranța națională, o agresiune la adresa României. Nu poți s-o tratezi altfel când un cetățean de-al tău este răpit“, a declarat fostul şef de stat, la B1 Tv.
După ce a fost răpit în Burkina Faso, Iulian Gherguț a fost transportat în țara vecină Mali, aflată în război civil. Aici operează o misiune a Forţei Europene de Jandarmerie (EUROGENDFOR), sub mandatul Uniunii Europene, la care participă şi Jandarmeria Română. De asemenea, în Mali se află şi un mic grup de militari din Ministerul Apărării Naţionale. Alături de angajaţii Jandarmeriei şi ai Armatei, în salvarea lui Iulian Gherguț se poate implica, din România, şi Serviciul de Informaţii Externe, care are şi competenţa legală, şi personal specializat pentru asemenea misiuni. SIE s-a mai implicat şi în acţiunea de eliberare a celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak. Dintre statele occidentale, cel mai important contingent militar din Mali aparţine Franţei. Acum o lună, un cetăţean olandez luat ostatic de gruparea islamistă Aqmi (Al Qaida din Maghreb) a fost eliberat în Mali de forţele speciale franceze.
Precedentul In Amenas
Liderii grupării Al-Mourabitoune, aflați, la rândul lor, în conflict unul cu celălalt, potrivit specialiștilor din domeniu, nu se află la prima acțiune teroristă care vizează și români. Mokhtar Belmokhtar a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce a revendicat atacul din 2013 de la In Amenas, un complex de exploatare a gazelor din Algeria, soldat cu moartea a 40 de persoane, majoritatea străini, printre care şi doi români.
La scurt timp după acest atac, procuratura din New York l-a pus sub acuzare pentru implicarea în această luare de ostatici. Ulterior, gruparea a revendicat mai multe atentate în Mali şi Niger. În același an, el a format actualul grup terorist prin fuziunea între formațiunea pe care o conducea atunci, Semnatari cu sânge, şi Mişcarea pentru Unicitate şi Jihad în Africa de Vest (MUJAO), una dintre formaţiunile jihadiste din nordul Mali, conform Mediafax. Între timp, un alt lider al Al-Mourabitoune, Adnan Abou Walid Sahraoui, a anunţat că gruparea a depus jurământ de credinţă Statului Islamic, fapt infirmat de Belmokhtar, care a precizat că rămân fideli Al Qaida.
