În Grecia au apărut primele divizări politice după compromisurile economice. După trei săptămâni de negocieri adesea tensionate, Eurogrup a obţinut validarea unui acord între Grecia şi creditorii internaţionali pentru prelungirea ajutorului financiar pentru salvarea ţării. Tratatul stipulează că iniţiativa reformelor este lăsată Atenei şi apoi vor fi aprobate de creditori, iar guvernul elen trebuia să prezinte luni o listă de reforme. În rândul Syriza, partid de extremă stânga al premierului Tsipras, au apărut imediat nemulţumirile şi cinci membri de vârf au criticat acordul cu Eurogrup.
Bruxelles-ul a primit duminică o primă listă de reforme foarte preliminare, un document de numai trei pagini cu idei foarte generale. Guvernul grec a lucrat contra cronometru pentru a putea prezenta luni lista finală care va fi examinată de cele trei instituţii cunoscute drept „troica” – Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE) -, iar miniştrii de Finanţe ai zonei euro vor prezenta marţi o evaluare. Nimeni nu se aşteaptă la un accident după acordul încheiat vineri, un acord plin de concesii făcute de Grecia. Europenii aşteaptă o listă axată pe reforme de ordin structural, nu pe cifre concrete privind măsuri de cheltuieli şi reţete financiare. Linia centrală a reformelor va fi lupta contra evaziunii fiscale, corupţiei şi reforme ale sectorului public.
Acordul încheiat vineri seară cu cei 19 miniştri de Finanţe ai zonei euro, după ore de negocieri, pune capăt – provizoriu – confruntării declanşate după victoria electorală a extremei radicale, Syriza, la 25 ianuarie. Conflictul opunea Grecia, aflată în pragul falimentului, dar politic sfidătoare, restului ţărilor spaţiului euro, în special Germania, care dorea să obţină garanţii solide înainte de acordarea de împrumuturi avantajoase.
Pentru premierul Alexis Tsipras înfruntarea s-a soldat cu o înfrângere severă: nu a obţinut de la Europa un împrumut fără drept de control permanent. Guvernul său, ales pe baza promisiunilor de a „pune punct austerităţii”, a trebuit să își asume obligația de a nu anula angajamentele predecesorilor săi. Revenirea la realitate se anunţă severă atât pentru clasa politică elenă, cât şi pentru alegători. În scris, Grecia a promis că va onora datoria sa de 320 miliarde euro.
Meci în doi
În principal, partida confruntării între Atena şi Eurogrup s-a jucat între doi bărbaţi. De o parte, noul ministru elen de Finanţe, Yannis Varufakis, apărător al unei ordini prestabilite, care se descrie singur drept „marxist ocazional” şi „economist accidental”. De cealaltă parte, un pilon al Europei, Wolfgang Schäuble, 72 ani, conservator şi braţul drept al cancelarului german, Angela Merkel. După negocieri prelungite, în noaptea de vineri, partida a fost câştigată de veteranul scenei politice germane. După două reuniuni eşuate şi tensiuni care au durat zece zile, Eurogrup a acordat vineri seară Guvernului Tsipras o prelungire până în iunie a dublului „plan de salvare” negociat în 2010 şi 2012. Este vorba de o undă verde condiţionată, legată de un calendar de verificări stricte şi fără deblocarea imediată a 7 miliarde euro, aşa cum spera Grecia. Atena trebuie să furnizeze luni o primă „listă de reforme” şi de proiecte care ar confirma angajamentele luate de guvernele precedente. O a doua listă, mai extinsă, este aşteptată cel târziu în aprilie. În acest interval, atât cât este posibil, dar după examinarea Bruxelles-ului, vor fi eliberate fondurile. „Încrederea se risipeşte mai rapid decât se construieşte”, a precizat preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, un avertisment clar adresat echipei Tsipras.
Criticile opoziţiei
În Grecia, partidele de opoziţie au salutat acordul, dar l-au acuzat pe Tsipras că a făcut o piruetă şi a renunţat la ceea ce promisese în campanie. Potrivit lui Kostas Kragugunis, purtător de cuvânt al partidului conservator Noua Democraţie (ND), „noul guvern s-a reîntors în punctul pe care l-am lăsat, dar în condiţii mult mai rele”. Iar partidul de centru stânga, To Potami (Râul), estimează că „Tsipras a ales ceea ce părea drumul logicii”. În cadrul Syriza, partidul stângii radicale, diviziunile ies la lumina zilei. O majoritate aplaudă încheierea unui acord care permite pentru prima oară Greciei să se prezinte ca „coautor al reformelor şi să le stabilească”, în loc să fie un elev supus, după cum preciza ministrul de Finanţe, Yannis Varufakis.
Nemulţumirea stângii
Dar unanimitatea care exista de câteva luni pentru a câştiga puterea a zburat în aer duminică, odată cu declaraţia lui Manolis Glezos, eurodeputat şi veteran al acestei formaţiuni politice.
Cunoscut pentru că a smuls drapelul nazist de pe Acropole în cel de-al doilea război mondial, el se bucură de o mare autoritate morală în Grecia.
„Schimbarea numelui troika în «instituţie», cel al «memorandumului» în «acord» şi cel al «creditorilor» în «parteneri» nu schimbă cu nimic situaţia anterioară. A trecut mai mult de o lună şi promisiunea nu s-a transformat în act. (…) Din partea mea, cer poporului grec să mă ierte pentru că am contribuit la această iluzie”, se arată într-un articol trimis de Glezos de la Bruxelles.
Anturajul premierului s-a apărat declarând că „probabil Glezos nu este bine informat despre realitatea negocierilor dificile pe care le purtăm”.
Tensiunile nu sunt izolate şi media greacă relata că ministrul Redresării, Mediului şi Energiei, Panayiotis Lafazanis, reprezentant al „platformei de stânga” din Syriza, care a pus în surdină retorica anti-euro în campania electorală, a reafirmat că „orice aranjament tranzitoriu trebuie să fie compatibil cu programul de guvernare, şi nu să perturbe esenţa lui şi orientarea stângii radicale”.
Kathimerini preciza că detaliile măsurilor propuse de Atena rămân confidenţiale, iar un sondaj de opinie publicat de Avgi, ziar apropiat puterii, arată că 81% dintre greci consideră pozitivă imaginea noului guvern confruntat cu creditorii. În stradă însă, părerile sunt împărţite.
