Curtea de Apel din Chişinău a decis joi seară să elimine din cursa electorală pentru alegerile legislative de duminică Partidul Patria, condus de Renato Usatîi. Partidul lui Usatîi este, deşi n-o recunoaşte nimeni, alternativa Moscovei la Partidul Comuniştilor. Decizia finală va fi luată astăzi de Curtea Supremă.
Cine este Renato Usatîi? Agenţia Mediafax notează: ‘‘Comisia Electorală Centrală susţine că a primit o sesizare din partea Inspectoratului General de Poliţie, care ar fi prezentat dovezi că Partidul Patria, condus de Renato Usatîi, ar fi utilizat în această campanie 8,1 milioane de lei moldoveneşti (aproximativ 430.000 de euro) proveniţi din străinătate.
Totodată, partidul nu ar fi raportat aceşti bani Comisiei, aşa cum era obligat să facă. Astfel, în demersul expediat Curţii de Apel Chişinău, Comisia Electorală Centrală solicită excluderea acestui partid din cursă şi confiscarea sumei respective de bani, a relatat Europa Liberă. Documentele nu precizează din ce ţară ar fi primit bani formaţiunea lui Usatîi, însă Codul Electoral menţionează clar folosirea unor fonduri externe printre motivele eliminării unui concurent electoral din cursă.
O decizie emisă de Curtea de Apel este executorie, imediat după pronunţare, ceea ce înseamnă că și dacă Usatîi ar încerca să conteste la -Curtea -Supremă de Justiţie o eventuală suspendare a sa din cursă, Comisia Electorală Centrală ar avea dreptul să o pună imediat în aplicare, fără să aştepte decizia CSJ.
Renato Usatîi, care s-a prezentat personal la şedinţa Comisiei Electorale de miercuri, a părut uşor descumpănit, chiar dacă de mai multă vreme anticipa că s-ar putea încerca scoaterea lui din cursă. Politicianul s-a declarat victima unei înscenări motivate politic şi a afirmat că poate justifica provenienţa fiecărui leu pe care l-a cheltuit în campanie.
Potrivit lui, pentru a-l inculpa, autorităţile ar fi recurs la transferuri fictive de bani, adăugând că miercuri dimineaţă câteva sute de mii ar fi ajuns, fără ştirea sa, de la companii off-shore în conturile partidului său.
Politicianul a declarat că este posibil nu numai să fie exclus din cursa electorală, ci chiar să fie arestat până duminică. „Atunci când Filat controlează MAI, iar Plahotniuc Procuratura, se poate întâmpla orice. Mai ales că îl au ca aliat şi pe Voronin”, a afirmat Usatîi.
Ce este Partidul Patria
Partidul Patria este creditat cu 8 la sută din intenţiile de vot, în timp ce pragul electoral pentru intrarea în Parlament este de 6 la sută. În general, experţii consideră că formaţiunea este capabilă să atragă votanţi, graţie charismei liderului, şi din rândul celor nehotărâţi. Sociologii nu au estimat încă impactul unei eventuale eliminări a acestuia din cursă, dar cel mai probabil voturile ar merge către formaţiunea lui Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM). Potrivit observatorilor, deşi Usatîi era de multă vreme în vizorul autorităţilor, procedurile au fost lansate în ultima săptămână de campanie pentru ca acesta să nu mai poată participa, în caz de excludere din cursă, pe listele altei formaţiuni politice.
Descris de presa de la Chişinău drept un personaj controversat – pentru implicarea în scandalul din 2011 de la UniversalBank şi pentru legăturile cu oameni de afaceri şi politicieni din Rusia–, Renato Usatîi a devenit cunoscut în România după declaraţia sa privind intenţia de a construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la graniţa R.Moldova cu România. La sfârşitul lunii septembrie, Usatîi a provocat o altă polemică, după ce a declarat că vrea să implementeze în Republica Moldova un sistem de conducere autoritar similar celui din Belarus. Totodată, Usatîi şi-a declarat susţinerea (inclusiv financiară) pentru referendumul organizat în februarie în Găgăuzia cu privire la procesul european al Republicii Moldova‘‘.
Omul lui Putin
Ceea ce nu spune agenţia Mediafax, este că Renato Usatîi este omul Moscovei. Omul are o afacere la Nijni-Nov-gorod legată de transporturile feroviare (o afacere pe care Putin o foloseşte cu mult succes în fostele -republici sovietice) şi este acuzat de operaţiuni de racket (o chestiune tipic rusească prin care companii de stat sunt atacate în folosul unor companii private). Domnul acesta şi partidul său antiromânesc, care a ajuns la aproape 10%, nu a apărut însă de nicăieri. Surse de la cel mai înalt nivel din domeniul securităţii naţionale ne-au declarat că Putin şi-a pierdut încrederea în Vladimir Voronin şi în comuniştii săi şi caută soluţii alternative pentru Moldova. Partidul Comuniştilor a ajuns aproape de 20% pe când acum câţiva ani se apropia de 50%. Ruşii par să mizeze pe formaţiuni noi cum ar fi Patria lui Usatîi şi Socialiştii lui Igor Dodon.
Ce rol joacă România?
Rusia s-a implicat enorm în alegerile din Moldova. De de data aceasta România a răspuns. Serviciile secrete -şi-au jucat rolul şi rămâne de văzut cât de important a fost acesta, dar în ultimele zile am avut parte de o activitate românească susţinută la Chişinău. Fostul premier şi şef al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a fost la Chişinău recent, noul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat că alegerile din Moldova reprezintă o chestiune de securitate naţională, iar preşedintele ales, Klaus Iohannis, a afirmat că Alegerile din 30 noiembrie reprezintă un pas important în cimentarea unui parcurs european pentru Republica Moldova. În ultima perioadă, la Chișinău au fost făcuți pași importanți în consolidarea democrației și alinierea la standardele europene. De aceea, ne dorim ca opțiunea fermă a cetățenilor Republicii Moldova să fie îndreptată în susținerea forțelor democratice, europene. În egala măsură, ar trebui să existe o conștiință comună a obiectivului tuturor forțelor care cred și susțin un viitor european pentru Republica Moldova. Iar acest obiectiv este unul singur: integrarea în Uniunea Europeană. Și ar fi o mândrie pentru mine ca acest lucru să se întâmple.
O poziţie similară privind importanţa alegererilor din Moldova, a avut şi Joseph Daul, liderul Partidului Popular European: „Aceste alegeri sunt cele mai decisive din istoria Moldovei de după independenţă. Cetăţenii trebuie să decidă dacă doresc să devină un stat european sau dacă doresc să rămână în afara Europei. Sunt convins că doar o abordare pro-europeană va garanta modernizarea ţării. Un viitor european va asigura pacea, democraţia, prosperitatea, solidaritatea şi justiţia pentru toţi cetăţenii moldoveni, fără excepţie, deci şi pentru minorităţi. Şi aceasta pentru că Europa uneşte, pentru că Europa nu divizează. Europa protejează şi Europa nu ameninţă”.
Miza
Miza acestor alegeri este menţinerea coaliţiei pro-europene. Potrivit profesorului Armand Goşu, „Anexarea Crimeii de către Rusie și războiul Rusiei împotriva Ucrainei au afectat dramatic întreaga ecuație de securitate din Europa de Est, cu implicații în Orientul Mijlociu, bazinul mărilor Neagră, Caspică și Mediteraneană, precum și spre inima Euro-Asiei. Nimic nu mai este sigur, tot ceea ce părea bătut în cuie la sfârșitul Războiului Rece este contestat, mediul internațional este mai volatil ca niciodată. Mai cu seamă într-o zonă aflată la intersecția a două periferii, unde e așezată Republica Moldova, evoluțiile pot oricând deveni dramatice. De aici și atenția fără precedent acordată alegerilor parlamentare de la Chișinău.
Nu e doar o problemă de geopolitică aici. Acestea sunt primele alegeri după semnarea AA și DCFTA cu UE, de aici și emoția care a cuprins unele capitale. Așteptările la Bruxelles, Berlin, Paris, Roma, și mai ales București, ca electoratul să susțină cursul pro-european sunt foarte mari, de vreme ce multe capitale au promovat deschiderea față de Moldova. E o șansă pe care Moldova n-are voie s-o rateze, dacă votează pentru integrarea în Uniunea Euro-Asiatică multe uși, pentru mulți ani, se vor închide. Pe lângă votul de duminică, mai e ceva foarte important. Anume, capacitatea forțelor politice de a negocia, de a face compromisurile rezonabile, capacitatea partidelor de a forma o coaliție pro-europeană și un guvern eficient. Pe scurt, sunt mai optimist pentru duminică, pentru rezultatul votului și ceva mai pesimist pentru rezultul negocierilor în jurul formării viitoarei majorități și a noului guvern.“
