Comisia Europeană a confirmat un acord cu Grecia asupra unui al treilea pachet financiar de ajutor. Creditorii au stabilit detaliile cu reprezentanţii Atenei, urmând a mai fi de reglat „câteva detalii“.
Grecia şi creditorii săi, după mai multe săptămâni de discuţii, au ajuns la un acord asupra unui al treilea plan de ajutor, câteva detalii fiind încă în suspensie. Textul urmează să fie votat în Parlamentul elen joi şi apoi vineri va fi prezentat miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, la timp pentru ca Atena să onoreze o datorie de peste 3 miliarde euro către BCE.
Ultimele discuţii au continuat toată noaptea de luni spre marţi într-un hotel din centrul Atenei şi după lungi ore de negocieri cele două părţi au ajuns să cadă de acord asupra unui nou plan de ajutor. „Un acord a fost găsit. Câteva detalii secundare sunt încă în discuţie”, a precizat un responsabil din Ministerul elen de Finanţe pentru Reuters. Aceste probleme privesc în special fondul de privatizare dorit de creditorii externi ai ţării (UE,BCE, FMI, Mecanismul european de stabilitate) şi soarta creanţelor dubioase care apasă asupra bilanţului băncilor. Luni, Euclide Ţakalotos, ministrul de Finanţe, s-a declarat încrezător în ceea ce privește finalizarea, în pofida „problemelor pe care ei (negociatorii) doresc să le dezbată iar şi iar”.
Atena de o parte şi de altă parte cele patru instituţii creditoare sunt angajate într-un adevărat maraton de peste două săptămâni pentru ajungerea rapidă la un acord privind un plan de ajutor de 86 miliarde euro, al treilea după 2010. Cu acest acord, guvernul grec va putea respira – la 20 august ţara trebuie să plătească Băncii Centrale Europene o datorie de 3,4 miliarde euro şi fără acest nou credit Grecia risca intrarea în încetare de plăţi. Pentru moment, au oferit puţine precizări asupra detaliilor noului acord.
Acord la nivel politic
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că „un acord de principiu” a fost încheiat „la nivel tehnic”, dar rămân de precizat unele detalii: „În acest moment avem un acord la nivel politic”. La Atena, surse guvernamentale precizau că s-au convenit obiectivele bugetare pentru anii viitori, Grecia urmând să primească integral ajutorul financiar de 86 miliarde euro doar în schimbul angajamentelor de profunde reforme şi de austeritate. Statele membre ale zonei euro urmează să decidă vineri dacă acceptă ceea ce au negociat creditorii. Ieri după-amiază, preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, i-a informat telefonic pe cancelarul german, Angela Merkel, şi pe preşedintele francez, François Hollande. De asemenea, secretarii de Finanţe din cele 28 state membre ale UE au evaluat acordul în cadrul unei tele-conferinţe. Trebuie să fie clar şi dacă cele 19 ţări din spaţiul euro vor aproba planul de ajutor. Dacă miniştrii de Finanţe, reuniţi vineri, vor da undă verde planului, textul va trebui aprobat de parlamentele europene. Luni, purtătorul de cuvânt al cancelarului german, Angela Merkel, a cerut moderarea îngrijorărilor. Steffen Seibert a precizat că acordul „va fi o bază solidă şi pe termen lung pentru a continua să lucrăm împreună”.
Potrivit informaţiilor provenite din mediile guvernamentale elene, băncile ţării vor fi susţinute cu 10 miliarde euro pe termen scurt şi, în ansamblu, recapitalizarea băncilor ar urma să fie încheiată la finele acestui an. Jurnalul conservator din Atena Khatimerini a publicat marţi o listă a exigenţelor creditorilor. Între altele, impozitarea armatorilor, abolirea avantajelor fiscale mari pentru agricultori şi, cel mai târziu în 2016, suprimarea reducerii taxei TVA pentru insulele din Marea Egee. În plus, trebuie continuate aplicarea controversatei taxe funciare şi lupta contra evaziunii fiscale. Suprimarea oricărei pen-sio-nări anticipate, ca şi recapitalizarea băncilor în dificultate pentru a face faţă creditelor dubioase. Creditorii cer şi liberalizarea completă a pieţelor de energie şi a privatizărilor.
Problema economiei
Negociatorii au ţinut cont de importanta încetinire economică a Greciei după venirea la putere, în ianuarie, a partidului stângii radicale, Syriza, al premierului Alexis Tsipras, implicat de atunci în negocieri interminabile pentru reglementarea datoriei externe a Greciei şi evitarea ieşirii din zona euro. Ţara este şi mai paralizată de la finele lunii iunie de un strict control al capitalurilor, aplicat pentru evitarea panicii bancare. Dacă cele două părţi sunt de acord în majoritatea subiectelor, rămân de reglat puncte complicate în ceea ce privește viitorul fondului grec de privatizare, soarta creditelor nerambursate care apasă asupra bilanţului băncilor sau reglementarea pieţei energiei.
Pentru a convinge opinia publică elenă să accepte unele măsuri sociale dificile, Alexis Tsipras a dat exemplu luni, anunţând o impunere mai accentuată a deputaţilor şi o scădere a veniturilor miniştrilor. În paralel, media greacă pune întrebări asupra calendarului alegerilor legislative anticipate pe care premierul Tsipra, încă foarte popular, doreşte să le organizeze în curând pentru a-i reînnoi grupul său parlamentar. Actuala sa aripă de stânga se opune semnării celui de-al treilea acord.
În Germania persistă o nemulţumire populară faţă de o nouă canalizare de bani spre Atena, această ţară membră a zonei euro contribuind cel mai mult la precedentele două planuri de salvare a Greciei.
