Al Qaeda din Maghrebul islamic (Aqmi) se extinde în Africa de Vest, în timp ce rivalul lor, organizaţia Statul Islamic, se instalează în Libia şi Tunisia.
Atentatul comis de Aqmi din Coasta de Fildeș demonstrează voinţa grupului terorist de a-şi extinde cât mai departe atacurile sângeroase. După atentate comise în Mali, Burkina Faso şi Coasta de Fildeș, Senegalul se aşteaptă la un atac jihadist şi a ridicat nivelul de alertă. Dar și Coasta de Fildeș se aştepta şi îşi pregătise un sistem întărit de securitate, iar mai multe servicii secrete occidentale şi africane avertizaseră că este în vizorul teroriştilor. Pentru interesul pe care îl suscită pentru întreprinderi occidentale, pentru relaţia privilegiată cu Franţa, pentru numărul mare de expatriaţi din regiune, țara africană se ştia ameninţată în mod special, dar autorităţile au crezut că orașul Abidjan era cel vizat.
Lovind Grand Bassam, 40 km sud-est de capitală, jihadiştii au luat prin surprindere forţele de poliţie şi ale armatei concentrate în Abidjan. Aqmi, care a revendicat atacul sângeros soldat cu 16 victime, a dat lovitura departe de zona sa tradiţională, Africa de Nord, Sahara şi Sahel. După atacurile din Bamako, în Mali, la Ouagadougu, în Burkina Faso, grupul jihadist confirmă voinţa de a comite carnagii tot mai departe. Ansamblul subregiunii este acum vulnerabil şi, potrivit lui Romain Caillet, specialist în reţeaua teroristă, „toate ţările din Africa unde sunt prezenţi turişti şi interese occidentale, în special franceze, pot fi o ţintă”.
Senegalul, în alertă
În Senegal, două zile după atentatul din Grand Bassam, capitala Dakar este în alertă teroristă, la fel şi forţele de securitate pentru a preveni un atac terorist. Patrule militare suplimentate pe aeroportul Leopold-Sedar-Senghor controlează bagajele şi oameni înarmaţi sunt poziţionaţi la intrarea în marile hoteluri din Dakar. Guvernul a extins dispozitivul de securitate în jurul siturilor turistice, mai ales că serviciile secrete franceze au transmis omologilor lor senegalezi elemente care acreditează ideea că Dakarul figurează printre ţintele potenţiale ale jihadiştilor. De peste trei luni, preşedintele Macky Sall a cerut de mai multe ori „o vigilenţă crescută” pentru contracararea ameninţării care planează asupra Senegalului. În timp ce unii predicatori fac apel la lovirea Senegalului, care are 500 de militari desfăşuraţi în Mali în cadrul forţei MINUSMA, în ţară s-a intensificat supravegherea mediilor radicale.
Côte d’Ivoire şi Senegalul sunt „ţinte naturale”, estimează Gilles Yabi, fost director al biroului internaţional al International Crisis Group. Extinderea galaxiei jihadiste saheliene nu are loc la întâmplare. Ambiţiile criminale ale lui Mokhtar Belmokhtar, liderul Al-Mourabitoune, care s-a reconciliat recent cu Aqmi şi care este, probabil, în spatele organizării atacului din Grand Bassam, au fost dezvăluite din august 2015. Un comunicat anunţa atunci că jihadistul algerian a fost desemnat ca şef al Al Qaeda în Africa de Vest, comunicat care trebuia să oprească zvonurile potrivit cărora grupul lui Mokhtar Belmokhtar s-ar fi aliat cu Statul Islamic.
Bătălia mortală
Dacă Al Qaeda în Africa de Vest nu a luat formă reală, alianţa Al-Mourabitoune cu Aqmi în decembrie a condus grupul jihadist să-şi orienteze atacurile spre Golful Guineii. Cu atentatele cunoscute. Al Qaeda a acordat întotdeauna o atenţie particulară Africii. Ossama bin Laden, la vremea lui, după ce a lovit ambasadele americane din Kenya şi Tanzania în 1998, a făcut presiuni asupra Aqmi să atace interese occidentale, în primul rând americane, pe continentul african. Fostul şef al reţelei teroriste Al Qaeda, influenţat de cadrele mauritaniene care îl înconjurau, a înţeles potenţialul jihadist din Africa de Vest.
De curând, teroriştii alungaţi din Algeria şi-au oferit ca misiune extinderea câmpului lor de acţiune, iar în nordul statului Mali a fost implantat GSPC (Grupul Salafist pentru Predică şi Luptă) la finele anului 2000, care a dat naştere Aqmi. Şi apoi, foarte rapid, şi-au demonstrat capacităţile jihadiste în regiune, în Mali, în Niger şi mai târziu în Burkina Faso şi Côte d’Ivoire, din cauza fragilităţii şi sărăciei acestor ţări, dar şi a facilităţilor de recrutare.
Intrarea în peisajul jihadist mondial a marelui rival Statul Islamic a împins Al Qaeda într-o supralicitare sângeroasă pentru a-şi marca teritoriul, pentru a demonstra că există şi că posedă capacitatea de lovire. Experţii arată că obiectivele atacurilor din Bamako, Ouagadougu sau Grand Bassam vizează şi creşterea vizibilităţii sale, căutând, totodată, să recruteze tineri care ar putea fi tentaţi să se alăture SI. De mai mulţi ani ţările africane – şi în special cele din Africa de Vest – sunt îngrijorate de expansiunea Al Qaeda şi au înmulţit summiturile şi conferinţele internaţionale pentru a încerca să blocheze radicalismul religios şi jihadismul care se implantează.
