Ţările din Europa de Est au pierdut de la începutul anilor '90, la căderea comunismului, şi până în prezent aproximativ 20 de milioane de locuitori, plecaţi să trăiască în străinătate, precizează o analiză publicată de AFP, care citează un raport prezentat recent de FMI.
Din acest motiv, state precum Polonia, România, Ungaria, Cehia şi Bulgaria se confruntă cu lipsa forței de muncă.
Jurnaliștii francezi oferă exemplul spitalului de la Curtea de Argeș, la două ore distanţă de Bucureşti, a cărui directoare ”nu ştie ce să mai facă” pentru a angaja medici, care lipsesc acut din acest spital.
”Prima întrebare care ni se pune este despre salariu”, recunoaște Ionela Dăneț. Iar dacă statul român oferă salarii începând de la 600 de euro pentru un debutant şi până la 980 de euro pentru practicianul cel mai bine plătit din spital, îi este dificil să-i împiedice pe subordonații ei să plece în străinătate.
Un alt exemplu este Geza Borgulya, un antreprenor în construcţii din Ungaria. El îi cunoaşte bine pe aceşti muncitori ”care se înghesuie câte patru sau cinci, în fiecare dimineaţă, într-o maşină, ca să se ducă la muncă de cealaltă parte a frontierei”, în Austria. Iar el se confruntă cu dificultăţi grave în a recruta.
”În Europa de Vest ei pot să câştige cu uşurinţă 70 de euro pe zi. Aici nu ne putem alinia”, constată acest patron de întreprindere mică, cu 12 salariaţi, de la sud de Budapesta.
Micul patron ungar şi directoarea spitalului român reprezintă de fapt mii de angajatori care, de la Varşovia la Sofia sau Praga caută cu disperare să recruteze forţa de lucru de care au nevoie – indiferent că este vorba despre muncitori, ingineri, angajaţi la supermarket sau informaticieni.
