Administrația americană a prezentat eliberarea sergentului Bowe Bergdahl după cinci ani de captivitate, în schimbul a cinci responsabili talibani de rang înalt, drept un mare succes. Dar condițiile în care au fost purtate negocierile, prețul plătit și chiar persoana lui Bergdahl și circumstanțele capturării sale de către talibani spun o istorie mult mai întunecată.
Sâmbătă dimineață, undeva în estul Afganistanului, în apropierea graniței, s-a petrecut o scenă demnă de un film de război. Un număr neprecizat de elicoptere americane au aterizat în apropierea unui convoi de vehicule sosit din Pakistan. Dintr-o mașină a coborât un tânăr american în care s-a îndreptat rapid spre elicoptere, care și-au luat zborul în vreme ce vehiculele talibane au pornit în viteză spre graniță. Schimbul a durat mai puțin de 30 de secunde. În momentul când militarii au avut confirmarea că persoana respectivă este sergentul Bowe Bergdahl, 28 de ani, capturat în 2009 de talibani, Comandamentul Operațiunilor Forțelor Speciale a transmis informația ambasadei americane din Doha, Qatar. În scurt timp, cinci responsabili de rang înalt ai talibanilor, capturați după declanșarea războiului, în 2001, erau scoși din închisoarea de la Guantanamo Bay și predați unor responsabili de securitate din Qatar pentru a fi transportați în această țară. Seara, președintele Obama avea să anunțe eliberarea ultimului prizonier de război american. Pe străzile micului orășel Hailey din Idaho a fost sărbătoare, localnicii așteptându-și fiul pierdut ca pe un erou. Dar această sărbătoare este aproape singurul lucru luminos din jurul acestei povești obscure.
Trei ani de negocieri secrete
Potrivit Wall Street Journal, eliberarea lui Bergdahl s-a produs la capătul a trei ani de negocieri secrete, mai întâi direct cu talibanii și apoi, din 2012, prin intermediul guvernului Qatarului. Inclusiv emirul Qatarului s-a implicat direct în acțiunea de mediere. După mai multe tentative eșuate de apropiere, care au inclus, printre altele, deschiderea unui birou de reprezentare a talibanilor la Doha, care a trebuit să fie închis în urma protestelor guvernului de la Kabul, negociatorii americani și talibani au ajuns la o înțelegere. Inițial, talibanii ceruseră eliberarea a șase dintre liderii lor aflați la Guantanamo, dar unul dintre ei a murit între timp. Numai zece persoane din guvernul și armata americană au știut de aceste negocieri, care au fost ținute secrete și de Congres, și de guvernul afgan, și de aliați. De altfel, sâmbătă, americanii au impus o zonă largă de excludere aeriană deasupra zonei unde avea să se facă schimbul pentru ca nu cumva aviația aliată sau cea pakistaneză să distrugă convoiul în care se afla prețioasa încărcătură.
Cu ce preț?
Cine sunt însă cei cinci talibani eliberați? Este vorba de Khairullah Khairkhwa, cofondator al regimului Taliban împreună cu mullahul Mohammed Omar, fost guvernator al provinciei Herat și ministru de Interne al aceluiași regim, calitate în care a colaborat îndeaproape cu Osama bin Laden. Al doilea este mullahul Norullah Noori, comandant al forțelor talibane în timpul invaziei americane și autorul direct al ordinului de masacrare a șiiților afgani. Urmează mullahul Mohammad Fazl, despre care se scrie în dosarele Pentagonului că este dornic să reia luptele dacă va fi eliberat, și Abdul Haq Wasiq, fost ministru adjunct al Informațiilor și omul de legătură între talibani și Al Qaeda. În sfârșit, Mohammad Nabi Omari este creatorul unei unități comune talibani-Al Qaeda destinată luptei împotriva americanilor și omul de legătură cu rețeaua Haqqani, grupare islamisto-mafiotă care acționează la granița pakistano-afgană cu sprijinul serviciului secret pakistanez ISI.
Acordul de eliberare, garantat de emir personal, prevede obligația Qatarului de a-i ține pe cei cinci sub supraveghere timp de cel puțin un an, perioadă în care nu vor avea dreptul să părăsească emiratul, dar nu este prima oară când Qatarul nu se ține de cuvânt, mai ales în ceea ce îi privește pe liderii islamiști.
Pericolul clar pe care îl reprezintă cei cinci a stârnit furia republicanilor din Congres, în frunte cu senatorul John McCain, el însuși fost prizonier de război în Vietnam, care au denunțat o acțiune ilegală din partea Casei Albe, care este obligată să notifice Congresul cu 30 de zile înainte de efectuarea unui schimb de prizonieri. Casa Albă și-a motivat urgența acțiunii prin faptul că sănătatea lui Bergdahl era în pericol și că acesta risca să moară în prizonierat. Dar tocmai aici încep să se ridice întrebări.
Spectrul lui Nick Brody?
Bergdahl s-a deplasat singur spre elicopter, fără să pară să aibă nevoie de ajutor, ceea ce înseamnă că sănătatea sa nu era într-o stare atât de critică. În prezent, potrivit informațiilor armatei americane, este tratat într-o bază americană din Germania, dar nu ni s-a spus pentru ce. Mai mult, din relatările de presă apărute ieri reiese nu numai că Bergdahl le-a învățat limba celor care îl țineau captiv, pashtună și dari, potrivit propriului său tată, uitând chiar engleza (acesta din urmă l-a salutat public pe fiul său în pashtună, spre uimirea lui Barack Obama), ci și că ajunsese până acolo încât le gătea gardienilor săi și îi invita să sărbătorească împreună Crăciunul și Paștele.
Și apoi, mai sunt circumstanțele în care s-a produs capturarea lui Bergdahl. Acesta și-a părăsit pur și simplu postul între orele 3.30 și 4.00 într-un avanpost din provincia Paktika, nemulțumit și dezamăgit de modul în care America purta războiul. În scurtă vreme avea să fie capturat, nu este încă clar dacă direct de talibani sau de rețeaua Haqqani. Comandamentul militar american a anulat toate operațiunile desfășurate în regiune și a declanșat o vânătoare uriașă pentru a-l recupera, fără nici un succes însă. În timpul acestor operațiuni, mulți militari americani au fost uciși sau răniți. Acum, numeroși militari americani care au participat la acele operațiuni au transmis pe rețelele de socializare mesaje, caracterizate de cotidianul Washington Post drept „credibile”, în care îl acuză pe Bergdahl de dezertare și afirmă că locul său ar fi mai degrabă în fața Curții Marțiale. Secretarul Pentagonului a respins însă punerea sub acuzare a sergentului sub motiv că acesta a suferit destul vreme de cinci ani.
Bineînțeles, tabloidele britanice precum Daily Mirror și Daily Mail nu au pierdut ocazia să compare soarta lui Bergdahl cu cea a protagonistului serialului Homland, Nick Brody, un fost prizonier în Afganistan revenit acasă ca erou de război, dar, suspectat că este agent Al Qaeda. Este o speculație nefondată pe fapte, dar pe de altă parte, este adevărat că schimbul de prizonieri a fost salutat de mullahul Omar drept „o mare victorie”.
