Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a precizat, vineri, la Parchetul General, că a fost prezent la MAI în cadrul componentei specifice din centrul de comandă în perioada protestului din 10 august şi a arătat că nu a avut informaţii privind existenţa vreunei tentative de lovitură de stat.
Întrebat dacă a avut atunci informaţii privind existenţa unei tentative de lovitură de stat, Arafat a răspuns: „Nu s-a discutat aşa ceva atunci sau ce a fost atunci, nici vorbă şi nici chiar nu se ştia că va apărea situaţia care va apărea”.
„Centrul de comandă este pe componente şi da, este un centru integrat, depinde de situaţie. Deci, eu am fost în minister şi am fost în componentă pe situaţie de urgenţă, împreună cu inspectorul şef pentru situaţii de urgenţă Bucureşti şi cu colegii de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, care, unii dintre ei, au acolo locuri de muncă 24 din 24. E un centru activ tot timpul, doar că am ridicat nivelul de activare al lui, fiind suplimentat, având în vedere un miting care era anunţat cu un număr foarte mare de oameni”, a adăugat secretarul de stat.
El a precizat că s-a prezentat la Parchetul General în calitate de martor, prilej cu care a lămurit „unele speculaţii” lansate în spaţiul public, unele referitoare la pacientul care a decedat după proteste.
„Am înţeles că sunt speculaţii în privinţa pacientului care a decedat după câteva zile. Nu au fost discuţii aici. (…) Noi am răspuns la nişte speculaţii care deja erau în spaţiul public. (…) Am făcut anumite precizări, n-am dat amănunte. (…) Am dat care era motivul pentru care s-a prezentat la punctul de prim ajutor (n.r. – pacientul care a murit), ca să clarificăm o situaţie care s-a speculat. Oricum, îmi pare rău că ei (n.r. – familia pacientului) au luat-o ca o divulgare a anumitor secrete, deci dacă eram cei care dădeau numele pacientului în spaţiul public şi dădeau date despre starea lui, normal că atunci era alt aspect. Dar aici noi am răspuns la unele speculaţii. (…) Nu despre asta s-a discutat”, a spus el.
Arafat a precizat că iniţial au existat 17 echipaje, dintre care trei cu medici. „După ce s-a escaladat situaţia şi a apărut situaţia care a apărut, au fost suplimentate până la 33 – 34 de echipaje. Inţial am avut trei medici pe maşini, restul personal paramedical, după completarea echipajelor şi suplimentarea lor am ajuns la 10 medici şi restul echipaje paramedicale”, a explicat secretarul de stat.
Oficialul MAI a menţionat că propunerea de suplimentare a echipajelor s-a dat atunci când a crescut numărul de persoane care se prezentau pentru îngrijiri medicale.
„Şi aceasta a fost dată de inspectorul şef pentru situaţii de urgenţă Bucureşti. Suplimentarea nu s-a făcut deodată, de la 17 la 34, ci treptat. Iniţial, s-au adus vreo trei echipaje, după care încă vreo trei, ca să facă faţă la numărul celor care se prezentau”, a mai spus Arafat.
Întrebat dacă ştie medici aflaţi în Piaţa Victoriei care să fi avut de suferit, Raed Arafat a răspuns: „Cel puţin la nivelul structurilor care au intervenit din partea noastră, da, au fost oameni expuşi, că au lucrat fără mască de protecţie. Nu am informaţii până acum să fie cineva care să fi suferit pe o lungă durată sau care să necesite îngrijiri medicale mai departe. Cel puţin nu mi s-a adus la cunoştinţă”.
În această săptămână, la Parchetul General au mai fost audiaţi, în dosarul privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august, secretarul de stat în MAI Gheorghe Nucu Marin, şeful Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, colonelul Cătălin Paraschiv, dar şi subprefectul Capitalei, Corneliu Cîrstea.
Pe 4 septembrie a fost audiată în acelaşi dosar şi Gabriela Firea, primarul general al Capitalei. Au mai fost chemaţi la Parchet viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, dar şi prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru.
Aproximativ 770 de plângeri penale au fost înregistrate la Secţia Parchetelor Militare din partea unor persoane care au avut de suferit în urma intervenţiei jandarmilor la protestul din 10 august.
Procurorii militari au deschis un dosar penal în care s-a început urmărirea penală in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu în legătură cu modul în care au intervenit jandarmii.
