Forumul Judecătorilor din România solicită Avocatului Poporului „sesizarea imediată” a Curţii Constituţionale asupra modificărilor aduse de Parlament Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, promulgată vineri de către preşedintele Klaus Iohnnis, arătând că unele dintre măsurile legislative sunt contrare recomandărilor Comisiei de la Veneţia sau GRECO şi pun în pericol însuşi parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei. De asemenea, asociaţia face apel către şeful statului şi CSM pentru a începe demersuri astfel încât Avocatul Poporului să sesizeze CCR asupra acestui act normativ. Totodată, asociaţia magistraţilor arată că preşedintele Iohannis poate avea un rol important în privinţa emiterii unei ordonanţe de urgenţă de către Guvern prin care să fie amânată sau suspendată aplicarea acestei legi, poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită şi poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
Forumul Judecătorilor din România cere Avocatului Poporului sesizarea imediată a Curţii Constituţionale asupra acestei legi, având în vedere iminenta intrare în vigoare, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial şi arată că Avocatul Poporului are atribuţia expresă de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la legi şi ordonanţe, iar aceasta nu este limitată la protecţia drepturilor omului, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, prin urmare şi a angajamentelor internaţionale luate în acest sens de statul român.
Forumul Judecătorilor spune că, prin Avizul nr.934 din 13 iulie 2018, Comisia de la Veneţia a sugerat României “să reexamineze sistemul de numire/revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor corespunzătoare din Constituţie, în perspectiva oferirii condiţiilor pentru un proces de numire/revocare neutru şi obiectiv, prin menţinerea rolului instituţiilor precum preşedintele ţării şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influenţa ministrului Justiţiei”; să elimine ori să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor de rang superior să invalideze soluţiile procurorilor pentru situaţiile de nefundamentare”; “eliminarea restrângerilor propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor”; suplimentarea prevederilor privitoare la răspunderea materială a magistraţilor, prin declararea explicită a faptului că, în absenţa relei credinţe şi/sau a gravei neglijenţe, magistraţii nu pot răspunde pentru o soluţie care ar putea fi contestată; abandonarea amendamentelor privind pensionarea timpurie a magistraţilor sau amânarea până când va exista certitudinea că nu va exista niciun impact negativ asupra funcţionării sistemului; reconsiderarea înfiinţării unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor (ca alternativă, s-a propus folosirea unor procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente). De asemenea, prin Raportul ad hoc privind România, GRECO a adresat României următoarele recomandări: ”să se analizeze corespunzător impactul modificărilor asupra viitoarei structuri de personal a instanţelor şi parchetelor pentru a fi adoptate măsurile tranzitorii necesare şi regulamentul de aplicare ce urmează a fi adoptat de CSM cu privire la promovarea judecătorilor şi procurorilor să reglementeze criterii adecvate, obiective şi clare, care să aibă în vedere calificările şi meritele reale ale acestora; să fie abandonată crearea noii secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie; să se asigure că independenţa parchetului este – în cea mai mare măsură posibilă – garantată prin lege, şi să se evalueze impactul modificărilor propuse asupra viitoarei independenţe operaţionale a procurorilor, astfel încât, dacă este necesar, să fie adoptate garanţii suplimentare pentru a proteja împotriva intervenţiilor; să se evite crearea de noi surse pentru conflicte de interese şi incompatibilităţi, în special în legătură cu activităţile politice şi funcţiile guvernamentale; să se analizeze diferitele modificări care afectează drepturile şi obligaţiile, precum şi răspunderea judecătorilor şi procurorilor pentru erori judiciare, astfel încât să se asigure suficienta predictibilitate şi claritate a regulilor în materie şi pentru a evita ca acestea să devină o ameninţare la adresa independenţei sistemului judiciar”.
„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că executarea obligaţiilor internaţionale, care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat, revine tuturor autorităţilor statale, inclusiv Curţii Constituţionale. Dacă dispoziţiile constituţionale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică naţională, revine tuturor autorităţilor statului obligaţia de a găsi soluţii adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituţia (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituţiei), altfel responsabilitatea internaţională a statului va fi angajată, cu toate consecinţele care decurg din aceasta, inclusiv sancţiuni (a se vedea Comisia de la Veneţia, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituţională federală privind Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005). Recomandările formulate de Comisia de la Veneţia nu sunt utile doar legiuitorului, în procedura parlamentară de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, ci şi Curţii Constituţionale, la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu Legea fundamentală, ţinând seama de dispoziţiile art.11 alin.(1) din Constituţia României”, afirmă Forumul Judecătorilor într-un comunicat de presă.
Totodată, asociaţia face apel către şeful statului şi CSM pentru a face demersuri astfel încât Avocatul Poporului să sesizeze CCR asupra acestui act normativ.
„De asemenea, preşedintele României poate avea un rol important în privinţa emiterii unei ordonanţe de urgenţă de către Guvernul României, prin care să fie amânată sau suspendată aplicarea dispoziţiilor din Legea nr.207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară criticate dur de Comisia de la Veneţia sau GRECO, până la data revizuirii lor. În temeiul art. 86 şi 87 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. Or, neîndoielnic, nerespectarea tratatelor la care România a aderat reprezintă o problemă de interes naţional privind politica externă a statului”, adaugă magistraţii.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul de promulgare a legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Şeful statului declara, joi, că nu mai are nicio cale de atac asupra acestui act normativ şi că este obligat prin Constituţie să îl promulge, dar acest lucru „nu înseamnă că parcursul acestei legi s-a terminat”. Una dintre cele mai importante modificări aduse de către Parlament Legii 304 vizează înfiinţarea unei secţii de investigare a procurorilor şi judecătorilor.
