Una dintre cele mai frumoase tradiții religioase este Luminația, cu o vechime de peste un mileniu. În fiecare an, în perioada 1-2 noiembrie, cimitirele din Transilvania și din Banat devin izvor de lumină.
Oamenii se strâng în jurul mormintelor celor dragi, unde depun flori și aprind în memoria acestora lumânări.
Cei vii se roagă pentru sufletele celor decedați. Originile sărbătorii Luminației sunt catolice. La data de 2 noiembrie este Ziua Sufletelor din Purgatoriu și, totodată, sunt celebrați toți sfinții care nu au propria sărbătoare în calendarul Bisericii Catolice.
„În întreaga lună noiembrie înălțăm rugăciuni pentru sufletele aflate în Purgatoriu. Este una dintre cele mai frumoase aspecte ale credinței creștine, care denotă speranța Mântuirii“, spune preotul greco-catolic Mircea Marțian. Practic, credincioșii romano-catolici, greco-catolici și armeano-catolici din Transilvania cred că rugăciunile celor vii ajută sufletele aflate în Purgatoriu să aibă parte de o perioadă mai scurtă de ispășire și să ajungă în Rai.
Teologia catolică insistă asupra faptului că aceste rugăciuni sunt eficiente pentru sufletele din Purgatoriu, pentru că, dacă un suflet se află în Rai, el nu mai are nevoie de rugăciuni, iar dacă se află în Iad, aceste rugăciuni ale viilor sunt zadarnice, pentru că damnații au parte de pedeapsa eternă.
Din mediul catolic, sărbătoarea a fost preluată și de ortodocși, dar și de bisericile protestante, astfel că Luminația este marcată în toate cimitirele ardelenești, indiferent de confesiunea creștină căreia îi aparțin.
Interpretare bizantină
Dacă în tradiția romano-catolică oamenii se adună în jurul mormintelor celor dragi pe data de 2 noiembrie, în Transilvania Luminația a trecut printr-un filtru aparte.
„În tradiția bizantină, căreia îi aparțin deopotrivă Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică, ziua liturgică se sfârșește la apusul soarelui, astfel că, de exemplu, în seara de
1 noiembrie avem, de fapt, începutul zilei liturgice de 2 noiembrie, astfel că pentru greco-catolicii ardeleni este perfect logică rostirea rugăciunilor pentru sufletele din Purgatoriu cu o seară mai devreme“, spune istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Indiferent de confesiune, transilvănenii se folosesc de prilejul Luminației pentru a se întâlni cu rudele și cu prietenii.
„Noi ținem Luminația dintotdeauna. Ne rugăm pentru sufletele părinților, bunicilor și străbunicilor noștri și sperăm că vor face la fel și copiii noștri pentru sufletele noastre. Avem rude care vin din Germania, din Spania sau din Italia acasă special pentru Luminație. Iar dacă sunt unii care nu pot să vină, vorbim la telefon, iar cei care lipsesc din cimitir aprind lumânări în bisericile din orașele unde se află ei“, spune Stela Roșu, în timp ce aprinde o lumânare albă, așezată într-o candelă de plastic roșu, pe mormântul tatălui său.
STRUCTURĂ
Peisaj multiconfesional
Transilvania este una dintre cele mai complexe zone din punct de vedere religios și etnic. Românii, maghiarii, germanii, romii, dar și puținii slovaci, evrei sau armeni împărtășesc tradiții care au depășit granițele de limbă și de religie. De exemplu, românii au două biserici tradiționale: ortodoxă și greco-catolică, dar unii au devenit membri ai unor culte neoprotestante. În privința germanilor, avem sașii lutherani și șvabii romano-catolici. Maghiarii au patru biserici tradiționale: romano-catolică, lutherană, calvină și unitariană. Armenii sunt membri ai Bisericii Apostolice Armene sau ai Ordinariatului Armenilor Catolici, în timp ce romii au preluat una dintre confesiunile enumerate mai sus.
În cimitirile din Transilvania se întâlnesc de Luminație oameni de etnii și confesiuni diverse
