Relaţiile tensionate dintre părinţi şi copii, vulnerabilitatea adolescenţilor şi mediatizarea cazurilor de sinucidere sunt motivele care îi împing pe tineri la gesturi disperate, sunt de părere specialiştii.
Patru tineri s-au aruncat în ultimele săptămâni în apele Jiului, iar doi dintre ei au fost găsiţi prea târziu. Ieri, poliţiştii au împiedicat un băiat de 14 ani să se arunce în râu cu un rucsac plin de pietre în spate. Elevul, care este în clasa a VIII-a, a lăsat un bilet în bancă prin care şi-a anunţat colegii că vrea să se sinucidă pentru că a rămas corigent la geografie.
Prima care s-a aruncat în Jiu cu un ruscac cu pietre în spate a fost Raluca Drăguşin, elevă în clasa a-XII-a la Colegiul Spiru Haret din Tg. Jiu. Tânăra, olimpică acceptată la cinci universităţi britanice, n-a mai ajuns acasă în seara de 18 mai. Autorităţile au identificat trupul neînsufleţit patru zile mai târziu plutind pe Jiu.
Ceea ce părea un caz izolat s-a transformat într-un precedent. La aproape o lună de la tragedie, s-au mai raportat printre elevii din oraş încă o sinucidere, a unui adolescent de 16 ani, şi alte două tentative eşuate, după acelaşi tipar.
„Popularizarea acestor tipuri de incidente nu are nici un efect benefic. Adolescenţa este o vârstă vulnerabilă la care începi să crezi în primele valori. Dacă un elev aude de un astfel de incident se gândeşte imediat că poate să-şi rezolva problema în acelaşi mod”, spune Raluca Grozăvescu, psihiatru de copii.
Şi psihologul şcolar Diana Ioaneş spune că ceilalţi adolescenţi care s-au aruncat în Jiu au urmat un model, pe fondul vulnerabilităţii vârstei. În opinia sa, „relaţia părinte-copil provoacă de cele mai multe ori depresii severe în rândul copiilor. Problema este că părinţii au de multe ori pretenţii absurde. Chiar dacă unii poate că abia treceau clasa, nu acceptă ca odraslele lor să vină fără 10 acasă.”
În plus, spune Ioaneş, nici profesorii nu ajung de multe ori să-i cunoască pe elevi. În urma valului de gesturi sinucigaşe, Inspectoratul Şcolar Gorj a decis ca elevii din ultimii ani de gimnaziu şi liceu să completeze chestionare psihologice, pentru ca specialiştii să afle care sunt problemele tinerilor şi să decidă ce măsuri trebuie luate.
