Muzeograful francez a donat Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj piesele de ceramică ce alcătuiesc un adevărat instantaneu al atelierelor olarilor români de azi.
Unul dintre cei mai renumiți muzeografi francezi a adunat o colecție fabuloasă de ceramică românească de azi. El a donat această colecție Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, iar unele dintre cele mai valoroase piese pot fi admirate în cadrul unei expoziții deschise până în data de 23 noiembrie. Jean-François Garmier a început să colecționeze ceramică tradițională franțuzească, însă, acum mai mult de un deceniu, a descoperit ceramica românească și a început să cumpere exponatele care i-au plăcut. El a primit primul obiect de ceramică românească de la un student român, care a ajuns în Franța printr-un program de cooperare universitară și care i-a oferit cadou această piesă, fără să știe că, astfel, a pus bazele unei pasiuni care mai durează și azi.
Cine este francezul care tezaurizează ceramica românească
Născut în 1948, Jean-François Garmier are o impresionantă activitate în domeniul muzeologiei franceze. El a ocupat poziții de manager muzeal timp de peste 35 de ani. Muzeograful francez a condus succesiv, în perioada 1976-2011, muzeele din orașul Mâcon, muzeele din comitatul Nièvre, iar apoi muzeele din orașul Bourges. El a adunat o fabuloasă colecție de ceramică tradițională, din mai multe culturi, iar printre cele mai spectaculoase obiecte cumpărat de el se numără piese ceramice românești.
Specialist în istoria artei, și-a susținut teza de doctorat cu o lucrare despre obiectele medievale aflate, din secolul al XIX-lea, în colecțiile de artă din Lyon. A publicat lucrări de istorie a colecțiilor de artă, istorie a arhitecturii medievale și moderne, artă contemporană și ceramică populară.
Pasionat de România
Jean-François Garmier a întreprins, cu începere din anul 1998, peste 70 de călătorii de studiu în România, dedicate cercetării ceramicii populare. Pe parcursul celor 16 ani de studii în acest domeniu, a vizitat toate centrele importante de producție ceramică din România, de la Horezu la Corund și apoi atelierele meșterilor bucovineni, astfel că a studiat în detaliu activitatea a peste 30 de olari. În paralel cu realizarea acestor cercetări, Jean-François Garmier și-a constituit o impresionantă colecție de ceramică populară românească, ce numără peste 500 de piese. Colecția poate fi văzută la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
”Colaborator al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din anul 2003, a devenit un excelent cunoscător al colecției ceramice, al fototecii și al bibliotecii acestei instituții”, spune directorul Muzeului Etnografic din Cluj, Tudor Sălăgean.
În anul 2013, Jean-François Garmier și-a donat colecția de ceramică românească Muzeului Etnografic al Transilvaniei. O parte a pieselor din donația Garmier sunt prezentate în cadrul acestei expoziții. ”Este ceramica zilelor noastre, inclusiv anumite piese care sunt puțin kitsch. Nu suntem la un muzeu de artă, unde expunem piesele cele mai frumoase, ci într-unul etnografic, iar exponatele trebuie să reflecte viața cotidiană a oamenilor”, a spus Jean-François Garmier.
În opinia avizată a lui Jean-François Garmier, ceramica tradițională românească, prin motivele sale decorative unice și prin cromatica sa de excepție, este una dintre cele mai interesante și valoroase componente ale patrimoniului cultural tradițional european.
Ce pot vedea vizitatorii
Muzeograful francez spune că această colecție pe care a donat-o muzeului clujean este ilustrativă pentru starea actuală a ceramicii românești, adică pentru faptul că, tot mai mult, ceramica tradițională de azi are un rol eminamente decorativ, spre deosebire de ceramica din secolele trecute, care avea un rol predominant utilitar. „Constituită cu începere din anul 1999, colecţia prezentată parțial în această expoziţie este alcătuită din obiecte care atestă starea producției de olărie din România în secolul al XX-lea şi la începutul secolului al XXI-lea. Expoziția îşi propune să ilustreze mutaţiile importante pe care acest meşteşug le cunoaşte şi prezintă adaptarea acestuia la o lume nouă, în care funcţia decorativă înlocuieşte, din ce în ce mai mult, funcţia utilitară tradiţională. Multe dintre obiectele care o alcătuiesc nu au o valoare estetică deosebită, dar simplitatea lor reflectă realitatea actuală.
Ansamblul format din 500 de piese de olărie a fost donat Muzeului Etnografic al Transilvaniei pentru a continua îmbogăţirea importantei sale colecţii cu piese datând din secolul al XVII-lea şi pentru a permite astfel asigurarea continuităţii reflexiei etnologice asupra uneia din creaţiile emblematice ale artei populare româneşti. În prima sală, pot fi văzute obiecte datând aproximativ din prima jumătate a secolului al XX-lea, perioadă în care olăria, bogat ornamentată, îşi îndeplinea încă străvechea funcţie utilitară, cu toate că își pierduse deja productivitatea. A doua sală prezintă producţia actuală. Toate piesele au fost realizate între anii 1998 şi 2012 şi au fost achiziționate direct de la producători. Prezentarea se termină cu o evocare a viitorului. Alături de o producţie cu caracter popular, semiindustrială, din ce în ce mai stereotipă, se observă apariţia unor obiecte noi, «moderne», care nu mai respectă tradiţia. Se constată însă, deopotrivă, şi existenţa unor produse de o foarte bună calitate tehnică şi artistică, care reînnoiesc şi îmbogăţesc tradiţia”, a spus Jean-François Garmier.
