Nu mai puţin de şapte zimbri, dintre cei 13, care trăiau în Rezervaţia Haţeg-Slivuţ au murit în ultima perioadă din cauza bolii limbii albastre. Interesant este însă că animalele aflate în libertate, în Carpaţii Orientali, nu au dat semne că ar fi fost afectaţi de această molimă.
Ultimul zimbru din rezervaţia de la Haţeg- Slivuţ a decedat luni. Este vorba de o femelă, care fusese fătată în urmă cu 8 luni. Potrivit reprezentanților Direcției Silvice Hunedoara, instituția care administrează rezervația de la Hațeg, un alt animal este bolnav.
Toate animalele din această rezer-vație se află sub tratamentul medicilor veterinari. Din cauza bolii, accesul vizitatorilor în rezervație a fost restricționat. Prorectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, Adrian Oros, care este și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România, spune că ”boala limbii albastre este una de natură virală. Este puțin probabil ca ea să se răspândească și mai mult în următoarele luni, pentru că agenții purtători, care sunt insectele, mor din cauza frigului. Însă pericolul poate reizbucni în primăvară, când reapar insectele. O soluție ar fi vaccinarea”, a spus conferențiarul universitar -Adrian Oros.
Rezervația de la Hațeg nu este singura care a fost afectată. Boala limbii albastre a făcut victime și în rândul turmei de zimbri din Pădurea Armeniș, din Munții Țarc, de pe teritoriul județului Caraș-Severin. Trei zimbri din cei 17 aduși din Suedia, Germania, Polonia, Slovacia și Italia au murit. ”Prioritatea noastră, în acest moment, este să facem tot ce ne stă în putință pentru a le întări sistemul imunitar in perioada de iarnă care reprezintă o nouă încercare pentru ei”, a declarat Adi Hăgătiș managerul proiectului de resălbăticire a zimbrilor din Armeniș.
„Răspândirea acestei boli serioase în toată România ne arată cât de importantă este inițiativa noastră de a crește numărul de turme de zimbri sălbatici din Europa. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă o epidemie majoră ar decima unul dintre nucleele principale de zimbri; specia ar fi din nou în pericol”, a declarat Wouter Helmer, directorul Rewilding Europe, citat de romania.panda.org. Din fericire, în județul Caraș-Severin, boala limbii albastre nu a mai făcut nici un progres. Cei 14 zimbri rămași în Banatul Montan ar urma să reprezinte nucleul unei populații sălbatice, care ar urma să repopuleze, după 300 de ani, Carpații Meridionali.
Zimbrii aflaţi în libertate nu sunt afectaţi
Ecologiștii care susțin acest proiect de reintroducere în sălbăticie a zimbrilor speră ca, până în anul 2022, să ajungă la aproximativ 500 de exemplare, ceea ce ar reprezenta o populație viabilă.
Deja există zimbri în libertate în Carpații Orientali. Medicii veterinari spun că nu există vreun semn că boala limbii albastre i-ar fi afectat pe acești zimbri din -sălbăticie. Zimbrul este cel mai mare animal european de uscat. De pe teritoriul României, acest animal a dispărut la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Ultimul zimbru a fost vânat în Transilvania în anul 1790. Ei au fost reintroduși în România din anul 1958, când două animale din Polonia au fost aduse în rezervația din Hațeg.
Specialiștii în biologie spun că toți zimbrii sunt mai vulnerabili la boli pentru că ei au un grad mare consangvinitate, pentru că, la finalul primului război mondial, dispăruseră toate animalele aflate în sălbăticie. Zimbrii actuali sunt urmașii a 12 exemplare, care supraviețuiseră în grădinile zoologice din Europa.
Din anul 1951 a început reintroducerea lor în sălbăticie, în zonele -împădurite din Polonia și din fosta URSS.
România și Republica Moldova se numără printre puținele țări care au zimbri în sălbăticie.
