O ampla analiza realizata de Mediafax, pe baza unui raport UNICEF, arata faptul ca in Romania bunastarea copiilor s-a deteriorat in ultimii ani, pe fondul crizei economice. Raportul despre bunastarea copiilor plaseazฤ România pe ultimul loc într-un top ce cuprinde 29 de ลฃฤri cu economii avansate, rezultatul fiind anticipat de specialiลtii români, care reclamฤ lipsa investiลฃiilor ลi interesul politic tot mai scฤzut pentru situaลฃia copiilor dupฤ integrarea în UE.
„Într-o manierฤ generalฤ, reลฃinem cฤ cel mai ridicat nivel de bunฤstare materialฤ a copilului corespunde ลขฤrilor de Jos ลi altor patru ลฃฤri nordice, iar cel mai scฤzut nivel corespunde Statelor Unite, Letoniei, Lituaniei ลi României”, aratฤ raportul UNICEF, care a analizat cinci dimensiuni ce ลฃin de bunฤstarea copilului: situaลฃia materialฤ, sฤnฤtatea ลi securitatea, educaลฃia, comportamentele, riscuri ลi condiลฃiile de locuit.
România ocupฤ ultimul loc în patru dintre cele cinci dimenisiuni analizate, doar la capitolul „comportamente ลi riscuri” clasându-se pe locul 27.
Aceastฤ situaลฃie nu reprezintฤ o surprizฤ nici pentru organizaลฃiile nonguvernamentale active în domeniul protecลฃiei copilului ลi nici pentru Ministerul Muncii, care are propriile analize, cu concluzii asemฤnฤtoare.
Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei, Protecลฃiei Sociale ลi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), Codrin Scutaru, spune cฤ situaลฃia copilului în România a fost influenลฃatฤ în ultimii ani de apariลฃia ลi evoluลฃia crizei economice, care a produs o schimbare majorฤ în contextul socio-economic naลฃional ลi internaลฃional, ce a generat schimbฤri atât în veniturile ลi cheltuielile familiilor, cât ลi în veniturile publice ลi în atitudinea Guvernului faลฃฤ de buget ลi de componenลฃa sa de protecลฃie socialฤ.
„România a înregistrat în 2009 – primul an în care criza s-a resimลฃit serios – scฤderi atât în valorile absolute ale PIB-ului, a cฤrui valoare nu a ajuns nici în 2010 la valoarea din anul 2008, cât ลi în veniturile bugetare. Cheltuielile cu asistenลฃa socialฤ propriu-zisฤ au crescut mult dupฤ 2005 în valoare relativฤ, dar în valoare absolutฤ ele nu sunt foarte mari, deลi ridicฤ problema corectei ลฃintiri a celor cu adevฤrat în nevoie ลi incapabili sฤ se ajute singuri”, susลฃine Codrin Scutaru.
Secretarul de stat precizeazฤ cฤ deciziile privind reforma ลi reducerile bugetare în domeniul protecลฃiei copilului ลi a politicilor care vizeazฤ familia au avut la bazฤ studii, cel mai recent, „Copil în România – O diagnozฤ multidimensionalฤ”, publicat în anul 2012 de UNICEF în colaborare cu ministerul, prezentând evidenลฃe incontestabile cu privire la o serie de vulnerabilitฤลฃi cu care se confruntฤ anumite categorii de copii din România.
Potrivit raportului citat, existฤ inegalitฤลฃi considerabile între copiii din România în ceea ce priveลte toate dimensiunile bunฤstฤrii acestora. Cei care provin din gospodฤrii mai sฤrace, în special cei extrem de sฤraci, care depind în mod substanลฃial de prestaลฃiile sociale, acumuleazฤ dezavantaje multiple ลi au mult mai puลฃine ลanse în viaลฃฤ.
„Actualul sistem nu protejeazฤ în mod eficient copiii împotriva sฤrฤciei. Copiii din gospodฤriile mai sฤrace – fie cฤ este vorba de familiile lucrฤtorilor sฤraci, fie de cele extrem de sฤrace – riscฤ în mod clar sฤ moลteneascฤ inegalitฤลฃile, în lipsa unei protecลฃii sociale eficiente. Situaลฃia copiilor cu pฤrinลฃi plecaลฃi la muncฤ în strฤinฤtate prezintฤ aspecte contradictorii. Aceลtia se bucurฤ în general de bune condiลฃii de trai.Totuลi, sunt vulnerabili la sฤrฤcia monetarฤ, din cauza puternicei dependenลฃe de remitenลฃe, ลi la sฤrฤcia afectivฤ, din cauza lipsei îngrijirii pฤrinteลti. Mai mult, lipsa pฤrinลฃilor are efecte grave asupra calitฤลฃii nutriลฃiei ลi a rezultatelor ลcolare. În toate dimensiunile bunฤstฤrii copilului, diverse practici nocive dezvoltฤrii sฤnฤtoase ลi adecvate a copilului par a fi larg rฤspândite printre pฤrinลฃi”, aratฤ studiul citat.
Ministerul are în vedere o serie de soluลฃii pentru remedierea situaลฃiei actuale, printre care accesul la servicii sociale de bazฤ, de calitate, pentru sprijin familial, pentru prevenirea separฤrii copiilor de familii ลi prevenirea violenลฃei, abuzului ลi neglijฤrii copiilor. Intervenลฃia la nivel comunitar, prin implementarea unui model de pachet minim de servicii, bazându-se pe profesioniลti ลi alลฃi actori locali pentru a oferi un sprijin eficient de asistenลฃฤ socialฤ ลi pentru a garanta tuturor copiilor accesul la drepturile lor de dezvoltare, cum ar fi accesul la protecลฃie, educaลฃie, sฤnฤtate ลi asistenลฃฤ socialฤ, este o altฤ soluลฃie a autoritฤลฃilor.
„În acelaลi timp, este important ca România sฤ continue sฤ monitorizeze îndeaproape situaลฃia copiilor ลi progresele în protejarea ลi promovarea bunฤstฤrii acestora, fapt esenลฃial pentru elaborarea politicilor publice, pentru advocacy, pentru alocarea eficientฤ a resurselor limitate, precum ลi pentru procesele de transparenลฃฤ ลi responsabilitate. Fฤrฤ monitorizarea bunฤstarii copilului, existฤ riscul ca politicile sociale sฤ fie ineficiente, sฤ avem cheltuieli greu de asigurat, obiective imposibil de stabilit, iar progresele înregistrate sฤ fie imposibil de evaluat”, este de pฤrere Scutaru.
Situaลฃia prezentantฤ în raportul UNICEF se regฤseลte ลi în statisticile de la Asociaลฃia Telefonul Copilului.
Directorul executiv al asociaลฃiei, Cฤtฤlina Florea, spune cฤ la Telefonul Copilului 116111, nu trece zi în care prin vocile pฤrinลฃilor ลi cele ale copiilor sฤ nu fie prezentate efectele devastatoare ale austeritฤลฃii.
„În ultimii doi ani ลi jumฤtate, la 116111, un caz din trei include ลi problema sฤrฤciei, iar rata abuzurilor în acest interval de timp acoperฤ 41,7 la sutฤ din numฤrul total de cazuri (12.628). Tot pe fondul sฤrฤciei, solicitฤrile de consiliere psihologicฤ au înregistrat 20,79 la sutฤ din numฤrul total de cazuri, iar consilierea juridicฤ a fost acordatฤ tot mai mult în situaลฃii de divorลฃ, respectiv familii monoparentale (11,93 la sutฤ). Un alt fenomen îngrijorฤtor este natalitatea ridicatฤ, însฤ nu datoritฤ bunฤstฤrii, aลa cum ar fi firesc, ci în vederea obลฃinerii de ajutoare sociale din partea statului. Aลadar, am ajuns la un record în care mulลฃi pฤrinลฃi sฤraci cuantificฤ naลterea unui copil în sume de bani provenite din ajutoare sociale din partea statului, sume de bani de care se pot folosi ulterior, de cele mai multe ori pentru consum de alcool, tutun ลi jocuri de noroc, conform cazuisticii înregistrate de Asociaลฃia Telefonul Copilului. În acest context, discutฤm tot mai des de familii care numฤrฤ ลi pânฤ la 10 copii sau mai mulลฃi”, susลฃine Cฤtฤlina Florea.
Asociaลฃia Telefonul Copilului apreciazฤ iniลฃiativa Ministerului Muncii de a debloca posturi în sistemul de asistenลฃฤ socialฤ, dar atrage atenลฃia cฤ aceastฤ mฤsurฤ va avea rezultate numai dacฤ acei profesioniลti vor fi angajaลฃi ลi la nivelul primฤriilor din mediul rural, acolo unde se înregistreazฤ cele mai multe situaลฃii de sฤrฤcie ลi abuzuri grave asupra copilului.
O altฤ mฤsurฤ eficientฤ ar fi dezvoltarea serviciilor sociale, în principal în mediul rural, ลi nu încurajarea acordฤrii prestaลฃiilor sociale, care transformฤ copiii exclusiv într-o sursฤ de venit pentru mulลฃi dintre pฤrinลฃi.
Preลedintele Federaลฃiei Organizaลฃiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Bogdan Simion, considerฤ cฤ raportul nu face decât sฤ confirme ceea ce el spune de cel puลฃin un an, respectiv cฤ de când România a intrat în UE, interesul administraลฃiei centrale, indiferent de culoarea politicฤ, se diminueazฤ.
„Atât timp cât nu avem politici coerente, care sฤ integreze educaลฃia, sฤnฤtatea, problematica fiecฤrui grup, nu vom ajunge la niciun rezultat. Degeaba avem ONG-uri puternice în protecลฃia copilului dacฤ serviciile de sฤnฤtate pentru copil sunt cele care sunt sau dacฤ aceste servicii de sฤnฤtate ajung sฤ dea rezultate statistice precum cele pe care le avem. Este adevฤrat cฤ am fฤcut progrese în mortalitatea infantilฤ, dar suntem tot pe ultimul loc în acest clasament, deci asta nu înseamnฤ nimic. Fฤrฤ coerenลฃฤ în tot ce înseamnฤ sฤnฤtate, educaลฃie, servicii sociale nu o sฤ progresฤm foarte mult”, este de pฤrere Bogdan Simion.
Preลedintele FONPC a amintit ลi de violenลฃa în ลcoli, fenomen care a explodat în ultimii ani.
„Nu ลtiu dacฤ noi o contabilizฤm mai bine sau dacฤ ea a explodat ca ลi fenomen. Deลi de doi-trei ani vorbim de ea ca de o epidemie, nu existฤ servicii sociale care sฤ se fi adresat acestei problematici”, mai spune Simion.
În domeniul sฤnฤtฤลฃii, indicatorii au creลteri lente, însฤ este nevoie de mฤsuri susลฃinute, iar statul ar trebui sฤ stabileascฤ care sunt prioritฤลฃile pentru el, considerฤ preลedintele FONPC.
„Atunci când vom avea oameni politici care vor vedea peste mai multe generaลฃii, atunci vom evolua în statistici. Luând mฤsuri pe termen scurt nu vom ajunge sฤ evoluฤm. Sฤrฤcia este un fenomen cronic cu care România se confruntฤ de multฤ vreme, nu de acum. Criza economicฤ a adâncit sฤrฤcia. Din pฤcate, nici Guvernul României nu a fฤcut notฤ discordantฤ faลฃฤ de guvernele altor ลฃฤri, iar sฤrฤcia a lovit România, care era deja o ลฃarฤ sฤracฤ ลi, prin urmare, a lovit ลi mai rฤu în sฤraci”, concluzioneazฤ Bogdan Simion.
De rezultatele raportului UNICEF nu este surprinsฤ nici Carmen Uscatu, de la Asociaลฃia „Dฤruieลte viaลฃa”, care atrage atenลฃia cฤ în România copiii nu au acces gratuit la tratamentul oncologic.
„Deลi copiii bolnavi de cancer au o ลansฤ realฤ la viaลฃฤ – în Europa rata de succes în tratarea cancerului la copii este de 80-90 la sutฤ -, în România, aceastฤ ratฤ este de 50 la sutฤ, din cauza urmฤtoarelor cauze: diagnosticarea cancerului în profunzime nu se poate face pentru toลฃi copiii, deลi existฤ douฤ laboratoare de citogeneticฤ molecularฤ, unul construit chiar de noi, statul nu asigurฤ reactivi pentru analize, lipsesc de mai mult de doi ani citostaticele de bazฤ, cele mai ieftine, necesare tratamentului copilului cu cancer ลi tratamentul cancerului prin radioterapie la copil este ca ลi inexistent”, susลฃine Carmen Uscatu.
Ea precizeazฤ cฤ deลi 70-80 la sutฤ dintre pacienลฃii bolnavi de cancer au nevoie de radioterapie, lipsa aparatelor ลi a specialiลtilor nu permite acest tratament decât pentru maximum 27 la sutฤ dintre pacienลฃi.
„În aceste condiลฃii, deลi Programul naลฃional de oncologie este gratuit, copiii nu se pot trata gratuit de cancer în România din motivele enumerate. Rata de succes nu ar putea fi nici de 50 la sutฤ dacฤ diferite asociaลฃii ลi fundaลฃii nu ar sprijini financiar acest tratament”, mai aratฤ Carmen Uscatu.
În opinia ei, astfel de situaลฃii ar putea fi îndreptate prin respectarea, conform protocoalelor internaลฃionale, a tuturor fazelor de diagnosticare ลi tratament a copilului cu cancer, pentru a asigura ลansa la viaลฃa copiilor bolnavi de cancer, pentru cฤ ei chiar o au.
Ocuparea ultimului loc în acest clasament nu este neaลteptatฤ nici pentru Gabriela Coman, fostul secretar de stat de la fosta Autoritate Naลฃionalฤ pentru Protecลฃia Drepturilor Copilului.
„Trendul aratฤ cฤ ne îndreptฤm spre procente negative. Dupฤ integrare, interesul politic a scฤzut. Dupฤ pachetul de legi din 2004 a existat o monitorizare ลi situaลฃia s-a menลฃinut pe linia de plutire fฤrฤ ceva nou pânฤ în 2007. Dupฤ 2007, pe mฤsurฤ ce anii au trecut, interesul politic ลi cel public s-au diminuat, astfel încât nu aveai la ce sฤ te aลtepลฃi, decât la degradare în termeni de procente”, spune Gabriela Coman.
Fostul secretar de stat remarcฤ faptul cฤ din ce în ce mai multe probleme nou apฤrute sunt lฤsate nemonitorizate: sarcina la adolescente, violenลฃa, copii lฤsaลฃi fฤrฤ susลฃinฤtori ลi fฤrฤ ca autoritฤลฃile sฤ se ocupe de ei.
„Astfel de lucruri te mâhnesc, pentru cฤ sunt eforturi ลi bani investiลฃi în sistem, iar rezultatele sunt acestea. Este o situaลฃie realฤ ลi în defavoarea copiilor”, susลฃine Gabriela Coman.
Ea este de pฤrere cฤ deลi toatฤ lumea înลฃelege cฤ ne confruntฤm cu o crizฤ, domeniile care au legฤturฤ cu copiii sunt cele mai afectate.
Gabriela Coman crede cฤ situaลฃia actualฤ nu poate fi pusฤ exclusiv pe seama crizei, atât timp cât nu s-a mai fฤcut nicio investiลฃie de ani de zile.
„Alocaลฃia de hranฤ pentru copii, numฤrul de personal nu ai cum sฤ le diminuezi, oricâtฤ crizฤ ar fi. Nu poลฃi diminua cheltuieli care merg direct cฤtre copil. Apoi, avem nevoie de servicii diversificate: nu avem servicii pentru susลฃinerea copilului în familie, îl trimitem în sistem, iar în sistem nu avem bani. Ar fi trebuit o politicฤ de susลฃinere a copilului în familie, în mod special pe perioada de crizฤ. Or politicile sociale nu au fost preponderent orientate spre susลฃinerea familiei cu copii, ci pe intervenลฃie când copilul a plecat din familie. Toate problemele trebuie tratate la sursฤ ลi sursa e familia”, este de pฤrere fostul secretar de stat.
Având în vedere cฤ raportul UNICEF a fost publicat înaintea raportului de ลฃarฤ privind drepturile copilului, pe care România trebuie sฤ îl susลฃinฤ în acest an la Geneva, Gabriela Coman spune cฤ nu se aลteaptฤ la nimic bun.
„Sunt destul de îngrijoratฤ. Comitetul ONU poate reveni, fฤcând observaลฃii la recomandฤrile trecute, vreo 40 ลi ceva, ลi îลi va manifesta îngrijorarea cฤ statul nu a ลฃinut cont de recomandฤri. Nu mฤ aลtept la niลte recomandฤri mai bune când situaลฃia s-a deteriorat. Comitetul ONU este un corp de experลฃi, iar recomandฤrile ลฃin ลi de diplomaลฃie. E ca ลi când semnezi un contract ลi nu îl respecลฃi”, spune fostul secretar de stat.
Lipsa investiลฃiilor ลi politicile incoerente în domeniile care sprijinฤ copilul în dezvoltare aduc din nou România în atenลฃia forurilor internaลฃionale ca stat care are probleme în acordarea de servicii copiilor, dupฤ ce prin reformele începute în 2004 reuลise sฤ devinฤ un model pentru alte state.
Dupฤ aderarea României la UE ลi încetarea monitorizฤrii, guvernele nu au mai fost preocupate sฤ adapteze politicile ลi serviciile la problemele nou apฤrute ลi nici nu au mai gฤsite resurse pentru a susลฃine corect sistemul gândit în sprijinul copiilor.