Proprietarii cabanelor din statiunea Ranca, judetul Gorj, arse din temelii marti noapte, considera ca autoritatile locale au o mare parte din vina pentru efectele dezastruoase ale incendiului. Primaria a permis construirea unor pensiuni si case de vacanta fara sa tina seama de norme minime de urbanism. Echiparea proasta a unitatilor de pompieri din Gorj nu a putut, de asemenea, diminua dezastrul.
Incendiul de marti seara a facut scrum sase cabane evaluate de catre proprietari la aproximativ un milion de euro. Unul dintre proprietari sustine ca dezastrul putea fi evitat sau, cel putin, pagubele puteau fi semnificativ reduse daca Primaria Baia de Fier – de care apartine statiunea Ranca – nu ar fi acordat cu prea mare lejeritate autorizatii de constructii. Malina Masalar ne-a declarat ca primaria nu a tinut cont de nici un plan urbanistic si ca a decis sa concesioneze parcele de pamant de numai 180 de metri patrati. Astfel, imobilele au fost construite la distante foarte mici unul de altul, acesta fiind motivul pentru care focul s-a propagat cu atat de mare repeziciune. Pentru a se putea construi cat mai mult pe o suprafata cat mai mica, primaria a sacrificat drumurile de acces, care sunt foarte inguste in zona.
Astfel, masinile de pompieri au avut nevoie de mult timp pentru a putea interveni, sustine Malina Masalar: "Fiecare proprietar plateste, anual, aproximativ 4.000 de lei taxa de concesiune pe fiecare parcela. Va puteti da seama ce sume incaseaza primaria daca vorbim de 400 de constructii, toate amplasate haotic, fara sa fie dispuse dupa un plan urbanistic. Norocul a fost ca nu a batut vantul, ca altfel putea lua foc intreaga statiune."
"Am fi putut actiona mai repede"
Cauzele producerii incendiului nu au fost inca stabilite, politia si pompierii deruland anchete in acest sens. Proprietarul are insa o banuiala: "Cabanele nu erau locuite, nu aveam nimic lasat in priza. Este posibil ca incendiul sa se fi produs in urma unui scurtcircuit, pentru ca in Ranca sunt multe fluctuatii de tensiune, am avut televizoare stricate, iar incendiul a pornit de la o singura cabana". In afara autoritatilor locale, Malina considera pompierii vinovati ca nu au actionat in timp util.
"La 20.30, am sunat la numarul de urgenta si s-a incercat trimiterea unor masini de pompieri din Novaci, localitate aflata la mai putin de 20 de kilometri de locul incendiului. Dar ele s-au stricat inainte sa iasa din oras." Sublocotenentul Mihai Avramescu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Gorj, admite ca pompierii ar fi putut ajunge mai devreme la locul dezastrului: "Vorbim de o zona montana, unde drumul are o inclinatie de 45 de grade, afara erau -20 de grade, iar masinile au o anumita vechime, cele de la Novaci, peste 20 de ani, si se pot strica oricand. Se pot strica si cele noi. Am stat de vorba si cu proprietarii si le-am explicat toate astea". Avramescu recunoaste ca interventia a fost ingreunata si de faptul ca distanta dintre cabane e foarte mica, lucru care a favorizat extinderea rapida a focului.
Malina Masalar mai sustine ca primaria nu le cere concesionarilor sa obtina avize de la pompieri deoarece acestia ar fi constienti de faptul ca nimeni nu le-ar putea obtine. Avramescu nu a putut nici confirma, nici infirma aceasta afirmatie. Pana la inchiderea editiei, primarul din Baia de Fier nu a putut fi contactat.
700 de asezari unde pompierii nu ajung
Malina mai sustine ca pompierii au ajuns la doua ore dupa primul apel la 112, dar Avramescu afirma ca interventia a inceput dupa trei sferturi de ora, cu 38 de pompieri, desi proprietarul nu a vazut la lucru decat cinci.
Malina spune ca in statiune nu exista surse de apa, dar Avramescu o contrazice, precizand ca acestea au avut nevoie doar sa fie dezghetate. Acuzatorul sustine ca doua dintre cabane erau neatinse de flacari la venirea pompierilor, acuzatul se apara declarand ca toate constructiile ardeau.
Sigur este insa faptul ca astfel de situatii pot aparea pretutindeni pe harta Romaniei. Potrivit unei situatii realizate la nivel national de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, anul trecut existau mai mult de 700 de sate, catune si alte asezari omenesti in care nu se poate face accesul cu mijloace auto. La acestea mai trebuie adaugate localitatile "catre care accesul se poate face foarte greu", al caror numar este de aproximativ 1.400.
