Din cauza datoriilor acumulate în județul Bacău, Romprest a decis să nu mai transporte, de astăzi, deșeurile produse.
Suma pe care o are de recuperat se ridică la aproximativ un milion de euro.
Contractul de concesionare pentru delegarea gestiunii serviciilor de colectare și transport a deșeurilor din județul Bacău este gata să fie rupt de către compania care a câștigat licitația de acum doi ani de zile, Romprest. Compania a trimis deja notificări către Asociația de Dezvoltare Comunitară pentru Salubrizare Bacău (ADIS), cea prin care se derulează proiectul finanțat din fonduri europene, guvernamentale și de la Consiliul Județean Bacău, proiect în valoare de 168 de milioane de lei. Prin adresa din 25 octombrie, Romprest informează ADIS despre faptul că suspendă serviciul pentru 36 de comune din județul Bacău, din cauza datoriilor mari acumulate. Practic, există unități administrativ-teritoriale (UAT) care n-au plătit de peste un an de zile taxa de gunoi, conform contractului încheiat de Romprest cu ADIS, prin intermediul CJ Bacău.
Campionii datoriilor
Din cele 36 de comune, de la data notificării până în prezent, se mai recuperaseră banii de la câteva UAT-uri, însă este vorba despre sume mici, cuprinse între 3.000 de lei și 20.000 de lei. Campionii absoluți ai datoriilor către Romprest sunt municipiul Moinești, cu 1.746.770 de lei și orașul Dărmănești, cu 626.702 de lei.
Ambele localități sunt conduse de primari ALDE. La data încheierii contractului, primar al Moineștiului era actualul ministru pentru relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, cel căruia i-a cerut DNA începerea urmării penale. Acum, în fruntea primăriei se află mâna dreaptă a lui Ilie, Valentin Vieru.
La Dărmănești, funcția de primar este ocupată de fostul subprefect, Constantin Toma. Teoretic, pentru a mai putea beneficia de serviciile Romprest, -până astăzi cele două localități trebuie să achite suma integrală, șansele fiind zero. Mai ales că cele două conduceri nici nu vor să audă de ADIS și Romprest.
A scăzut numărul populației
Pe durata derulării contractului s-a petrecut un fenomen ciudat: depopularea masivă a tuturor localităților. Practic, de la ultimul recensământ oficial, cel din 2011, ale cărui date au fost folosite la semnarea contractului, până în luna septembrie 2017, în cele 65 de UAT-uri beneficiare ale contractului cu Romprest, au dispărut de pe fața pământului 74.009 băcăuani. Totuși, la data semnării contractului, toți primarii au fost de acord cu numărul estimat folosit în urma recensământului. N-au avut de obiectat. Ca și în cazul datoriilor, tot municipiul Moinești este campion la depopulare. La recensământ erau 20.855 de moineșteni, pentru ca, șase ani mai târziu, să se raporteze către ADIS doar 11.082. -Deși primarii din județ tot încearcă explicații cu fenomenul migrației populației către vestul Europei, datele pe care le folosesc la branșamentele pentru apă sau gaz îi contrazic. Într-adevăr, există o depopulare a județului, însă cifrele nu sunt nici pe departe atât de mari. Din diferențele de cifre folosite la încheierea contractului și la estimări și raportările făcute anual de primari, deficitul lunar este de 411.087 de lei, conform calculelor făcute de ADIS. În mod curios, atunci când se organizează alegeri, cifrele acestea nu sunt folosite. Ar însemna ca municipiul Moinești să fie retrogradat, la fel Dărmăneștiul, ceea ce ar duce la mai puțini consilieri locali, fonduri mai mici de la bugetul de stat ș.a.m.d.
Romprest a mai amenințat cu rezilierea contractului
Nu-i prima dată când societatea de salubrizare amenință cu ruperea contractului. S-a mai întâmplat în luna martie a acestui an, Romprest notifica ADIS, consiliul județean și UAT-urile că dorește rezilierea contractului, pe motiv că celelalte părți contractante nu au respectat prevederile. Se amintea în hârtiile oficiale despre faptul că agenții economici de pe raza comunelor nu au fost identificați de autoritățile locale pentru a se încheia contractele cu Romprest. Cu doar 302 entități private sau publice, față de 3.204 agenți economici și 237 instituții publice prezente în datele oferite de ADIS, a reușit să încheie contract Romprest. Firma acuza și numărul populației raportat, dar și faptul că au existat UAT-uri în care pur și simplu nu au fost lăsați să deruleze contractul.
În urma negocierilor dintre ADIS, UAT-uri, consiliul județean s-a ajuns la o înțelegere, în sensul semnării unei anexe la contract, cu promisiuni de plată și mărirea prețului la tona de gunoi. A fost doar prelungirea agoniei.
Asociația de Dezvoltare Comunitară pentru Salubrizare n-are soluții
Asociația prin care se derulează proiectul european este alcătuită din reprezentanții tuturor localităților din contract, plus consiliul județean. Practic, deciziile le iau tot primarii, iar conducerea executivă le pune în practică. La ora asta, între conducerea executivă reprezentată de Bogdan Seto și o bună parte din primari relația este mai mult decât încordată. Din momentul semnării, directorul executiv se tot chinuie să facă lucrurile să funcționeze, așa cum s-a angajat județul atunci când a accesat fondurile europene, în vreme ce o parte din primari îi tot pun bețe-n roate, din motive care par pur electorale sau din incompetență administrativă.
“N-avem soluții. Am încercat toate variantele, am reușit să conving câțiva primari din cei cu sume mici datorate să-și achite datoriile, însă suma totală este foarte mare. Este practic imposibil ca până pe 1 noiembrie să achite. Din păcate, Romprest are dreptul ăsta, UAT-urile fiind în culpă. Se poate ajunge până la rezilierea contractului din cauza datoriilor. Vor suferi nu doar cei din comunele cu datorii, ci și restul care sunt buni platnici. În plus, există marele pericol să fim nevoiți să returnăm fondurile europene”, a declarat Bogdan Seto.
A notificat toate instituțiile
Conducerea executivă a asociației a notificat, de-a lungul vremii, toate instituțiile cu atribuțiuni în derularea contractului despre pericolul suspendării/rezilierii lui. Este vorba despre Prefectura Bacău, Garda de Mediu, Direcția de Sănătate Publică și Consiliul Județean Bacău, dar și UAT-urile. Până acum, nimeni nu a venit cu vreo soluție.
“Una din principalele cauze care au condus la această situație financiară defavorabilă asociației este datorată diferențelor majore între numărul estimat al utilizatorilor serviciului public de salubrizare din documentația de atribuire aprobată prin hotărâri de consiliul local din fiecare UAT în parte și numărul declarat și comunicat prin adrese, acesta fiind considerabil diminuat”, se explică în notificarea oficială.
Totodată, s-a cerut ca fiecare UAT să trimită o justificare oficială a diferențelor față de rezultatele oficiale ale recensământului din 2011, dar și informații actualizate a numărului utilizatorilor serviciului de salubrizare. Până la ora asta, deși notificarea a fost trimisă în luna august, nu s-a primit niciun răspuns. În 2016, taxa specială de salubritate pe cap de locuitor a fost de 3,76 de lei în rural și 9,25 lei în urban, iar în 2017, de 3,87 lei în rural și 9,61 în urban.
De cealaltă parte, reprezentantul Romprest, Mihai Dan Asmarandei, spune că societatea a avut întreaga disponibilitate, dar că nu mai pot din punct de vedere financiar. “Am avut toată bunăvoința. Am intrat în cătune, pe ulițe în care pur și simplu nici cu 4X4 nu mai intrase nimeni. Sunt zone în care șoferii noștri merg cu spatele zeci de metri pentru a colecta gunoiul, pe ulițe desfundate, pentru că nu au unde întoarce. Gândiți-vă că societatea noastră a făcut o linie de credit bancar pentru a susține acest contract. Am făcut investiții mari, avem aproximativ 300 de angajați din județ, însă există UAT-uri care nu au plătit de aproape doi ani de zile niciun leu. Nu mai putem așa”, a spus Asmarandei. La articolul 8 din contract, la punctul 7, se precizează că “delegatul are dreptul să suspende și să limiteze prestarea serviciului, fără aplicarea vreunei penalizări, din partea delegatarului, cu un preaviz de cinci zile lucrătoare pentru UAT care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, dacă sumele datorate nu au fost achitate în termenele prevăzute de prezentul contract pentru plata facturilor către ADIS și de contractele individuale încheiate cu agenții economici și instituțiile publice pentru plata facturilor emise acestora”.
