3.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăSpecial"Ucraina va accepta orice decizie CIJ referitoare la Insula Serpilor"

„Ucraina va accepta orice decizie CIJ referitoare la Insula Serpilor”

Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Arseni Iateniuk, a declarat ca tara sa va accepta orice decizie a Curtii Internationale de Justitie (CIJ) – organismul judiciar principal al Organizatiei Natiunilor Unite  – privind statutul Insulei Serpilor.  Declaratia apare intr-o analiza a politologului rus Vitali Portnikov, aparuta joi in cotidianul Politkom, consultat de Rompres.

Romania este cea care a initiat demersul juridic. Bucurestiul doreste recunoasterea Insulei Serpilor drept 'stanca' si nu 'insula'.

Daca CIJ se va declara de acord cu Romania, Ucraina nu va mai avea nici un drept asupra apelor teritoriale din jurul Insulei Serpilor. In cazul in care CIJ va satisface contra-actiunea Ucrainei, totul va ramane conform hartilor tiparite de Kiev: o insula cu ape teritoriale. Si, prin urmare, cu posibilitatea de a exploata in mod independent zacamintele de petrol de pe platoul continental al Insulei Serpilor, scrie Portnikov.

Desigur, Insula Serpilor nu este Golful Persic. Insa cu atat mai mult nimeni nu vrea sa imparta nimic, chiar daca ministrul de externe al Ucrainei vorbeste despre posibilitatea de a analiza in regim bilateral, impreuna cu Romania, problema privind delimitarea platoului continental al Marii Negre. Insa, este putin probabil ca Bucurestiul sa accepte acest lucru: totusi, romanii spera mai degraba la justitia internationala, decat la negocieri cu Kievul.

La vremea sa, cu mult inainte de scandalul ruso-ucrainean din jurul Insulei Tuzla, Insula Serpilor devenise cauza unei acutizari serioase a tensiunii din relatiile romano-ucrainene. Evenimentele evoluau dupa un scenariu asemanator, singura diferenta fiind aceea ca nimeni nu ridica baraje (cum se intampla in cazul Insulei Tuzla). Insa partile faceau schimb de declaratii vehemente si de vizite oficiale. Pe fondul altor probleme delicate din cadrul dialogului romano-ucrainean – este vorba si de eliberarea de catre Bucuresti de pasapoarte pentru locuitorii fostelor teritorii romanesti care ora actuala fac parte din Ucraina, si de suspiciunile Romaniei, potrivit carora, in conflictul moldo-transnistrean, Kievul ar sprijini Tiraspolul si nu Chisinaul, si de multe altele – problema Insulei Serpilor nu facea decat sa toarne si mai mult gaz pe foc.

Cu atat mai mult cu cat in cazul insulei era vorba despre bani reali si nu despre un lucru abstract, subliniaza analistul rus. Cu toate acestea, presedintii ucrainean si roman, Viktor Iuscenko si Traian Basescu, au reusit sa convina asupra caracterului prioritar al CIJ pentru ambele parti. Acum este vorba mai degraba de amanunte tehnice. Pentru a adera la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord si la Uniunea Europeana, Romania a initiat reglementarea tuturor disputelor teritoriale cu vecinii sai, iar problema Insulei Serpilor s-a transformat intr-o problema privind 'natura' acestei insule-minune. Intre timp, Ucraina incearca in mod activ sa demonstreze ca aceasta nu este o stanca, astfel ca pe Insula Serpilor au aparut locuitori permanenti, un oficiu postal, si treptat-treptat insulita a inceput sa-si faca aparitia in brosurile turistice ucrainene.

Oricum ar sta lucrurile, in Marea Neagra nu sunt chiar atat de multe insule si, indiferent de ce ar decide CIJ, Insula Serpilor reprezinta una dintre putinele posibilitati ale ucrainenilor de a se plimba pe o bucata de pamant proprie, inconjurata din toate partile cu apa, noteaza in final analistul rus.

Cristina Darmina Iamandi
Cristina Darmina Iamandi
Cristina Darmina Iamandi, redactor Rl online
Cele mai citite

Economistul Bogdan Glăvan: România, un stat eșuat, în pragul colapsului financiar

Glăvan atrage atenția că o treime din cheltuielile statului român sunt acoperite din împrumuturi, ceea ce face economia extrem de vulnerabilă România se află pe...

Energia vântului aduce magie de Crăciun: Exporturi record de curent electric pentru România

Conform datelor Transelectrica, zilele propice pentru producția eoliană au fost rare în 2024 România s-a bucurat de un surplus energetic semnificativ în dimineața zilei de...

București-Ilfov, regiunea cu cel mai scăzut risc de sărăcie din Uniunea Europeană

Cele mai mari riscuri de sărăcie au fost înregistrate în regiunea ultraperiferică franceză Guyane, Calabria și Sicilia Regiunea București-Ilfov este lider european în ceea ce...
Ultima oră
Pe aceeași temă