Sala 29 a Tribunalului Timis s-a dovedit ieri neincapatoare pentru publicul sosit sa asiste la ultima „batalie” in instanta dusa de „Luceafarul huilei”.
Fortele de ordine, dublate si de prezenta in aceeasi sala de dezbateri a unui alt infractor celebru, pe nume Constantin Cojocaru, alias „Passaris de Iasi”, au ocupat pana la refuz si ultimul centimetru din incapere. La ora 9 si cateva minute agitatia a atins cele mai inalte cote, „Vine Cozma!”, se auzeau voci precipitate. Cu parul tuns si pieptanat pe spate, cu un aer sobru si distant, insa de aceasta data fara ochelarii de vedere sau cei de soare, Cozma si-a facut intrarea in „scena” ca o adevarata vedeta. Desi toate privirile erau atintite asupra sa, Cozma
s-a asezat disciplinat pe banca din boxa acuzatilor, ignorand efectiv publicul. Din sala ticxita de lume nu a lipsit nici familia fostului ortac-sef. Sotia, fiul si fratele lui Cozma au venit sa-l sustina, macar cu prezenta, caci un dialog, fie el si peste capetele gardienilor, era practic imposibil.
Profesionalismul procurorului
Aparitia completului de judecata a mai domolit forfota din sala arhiplina. Dosarul „Cozma” a incins dezbaterea. Procurorul de sedinta, Simona Dobra Vandici, unul dintre cei mai experimentati magistrati timiseni, a venit cu „temele” bine facute. A anuntat ca Asociatia Victimelor Mineriadelor din 1990-1991 a depus la dosar un memoriu si un recurs impotriva liberarii conditionate a lui Miron Cozma. Tot reprezentantul Parchetului a depus in instanta un document, remis pe 7 aprilie 2005 de Minis-terul Justitiei, privind rezultatele unui control la Penitenciarul Rahova. Ocazie cu care au fost constatate incalcari disciplinare grave atat din partea fostei conduceri a puscariei, cat si din partea detinutului Miron Cozma, aflat pe atunci in gratia fostilor sefi ai acestei inchisori. Desi avocatul lui Cozma a sarit ca ars solicitand inlaturarea amintitului inscris, chiar sugerand – culmea! – ca presa ar fi nascocit episodul cu agresarea de catre Cozma a unui gardian din penitenciar. Instanta de judecata a admis proba. Nu aceeasi soarta au avut-o si celelalte doua cereri ale acuzarii. Parchetul a reiterat solicitarea facuta si la judecatorie, prin care s-au cerut atasarea la dosarul de fata a celui de la penitenciar, precum si anexarea controlului efectuat la Rahova pe 28 martie 2005, document care – in opinia procurorilor – ar fi demontat imaginea fara pata a lui Cozma prezentata comisiei de liberari conditionate. Cele doua probe au fost respinse.
Pericol social
Deloc intimidata, reprezentanta Parchetului si-a continuat pledoaria, oferind un exemplu relevant din practica judiciara, cand unui individ condamnat pentru talharie, care executase, la fel ca si Cozma, mai bine de doua treimi din pedeapsa, i-a fost respinsa cererea de liberare conditionata pe motiv ca perioada de detentie nu-si atinsese scopul. „Or faptele pentru care Miron Cozma a fost condamnat sunt mult mai grave”, a fost concluzia acuzarii. Ultimul cuvant, conform procedurii, l-a avut condamnatul. Sfatuit probabil de aparatorul sau, Miron Cozma s-a abtinut de aceasta data sa se lanseze, asa cum ne-a obisnuit, in discursuri patetice. El s-a fastacit insa si – in loc sa solicite respingerea recursului declarat de Parchet – a cerut „admiterea cererii” (gandindu-se probabil la liberarea conditionata), lucru care a starnit zambetele celorlalti avocati prezenti in sala de judecata.
„Detinut recidivist”
Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania si-a exprimat nemultumirea inca de acum o luna cu privire la decizia Judecatoriei Timisoara, care pe data de 21 decembrie 2005 a admis cererea de eliberare conditionata a lui Miron Cozma. Ca urmare, chiar a doua zi, la 22 decembrie, membrii asociatiei au intocmit un recurs in calitate de parte vatamata impotriva acestei hotarari, numindu-l pe Cozma „teroristul-detinut”. In motivarea recursului se arata ca „detinutul ar fi trebuit sa execute cel putin trei patrimi din pedepsele la care a fost condamnat (calculate fractional pentru cele la care nu s-a dispus cumularea sau contopirea), intrucat pedeapsa cea mai mare la care a fost condamnat depaseste 10 ani, detinutul este recidivist, iar infractiunile savarsite sunt de o gravitate extrema, ce aduc atingere sigurantei nationale”.
„Teroristul Cozma”
In acelasi document se spune ca „infractorul Miron Cozma este departe de a fi un detinut model”, fiind „de notorietate publica scandalul soldat cu demiterea intregii conduceri a Penitenciarului Rahova si a sefului puscariilor din Romania, in ciuda celor peste 50 de asa-zise "raportari pozitive" aparute de nicaieri – pe care Comisia d-voastra le-a primit si care ar atesta conduita buna a detinutului Cozma”. „Oricate sfori ar trage avocatii angajati de familia Cozma, oricate spagi ar primi directorii penitenciarelor prin care este "plimbat" teroristul Cozma pentru a-si pierde urma faptelor sale reprobabile savarsite in puscariile patriei (batai, scandaluri, agresarea gardienilor, favoruri din partea conducerii penitenciarelor – inclusiv iesiri ilegale din inchisoare, insotit de paznicii acestora etc.), acesta nu are dreptul la liberare conditionata (…)”, mai sustine Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991. Desi chiar instanta suprema a considerat, in alt dosar care il priveste pe Cozma, ca o asemenea interventie, precum cea a asociatiei in discutie, poate fi lamuritoare si utila cauzei, fiind luata in considerare ca atare, Tribunalul Timis a respins recursul acesteia pe motiv de „lipsa de calitate procesuala”.
