Scandalul din jurul descoperirii substanţei cancerigene ridică o întrebare în mintea consumatorului: „cât lapte contaminat am băut până acum fără să ştiu?“
Cel mai nou duşman ascuns în alimente – după carnea de cal pe post de vită, salmonela din pui şi pesticidele din legume – a apărut sub numele de aflatoxină şi a fost găsit în lapte.
Alarma s-a dat săptămâna trecută, când Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunţat că a oprit de la livrare laptele crud produs de o fermă pentru că a depistat aflatoxină peste limitele admise.
Şeful Direcţiei de Trasabilitate şi Siguranţă a Alimentelor de Origine Animală din cadrul ANSVSA, Constantin Savu, ne asigură că este mic riscul ca în paharele noastre să se fi ascuns şi până acum astfel de pericole, fără ca noi să bănuim.
Asta pentru că, pe traseul lung al laptelui, de la producţie, la colectare, procesare şi distribuire, au loc mai multe controale.
În primul rând, explică specialistul, producătorul trebuie să îndeplinească stricte condiţii pentru a fi înregistrat şi autorizat. Apoi, producătorul este obligat să aibă un aşa numit „plan de autocontrol“.
Statul controlează prin sondaj
Mai exact, statul îl obligă să facă, o dată pe lună, analize care să detecteze nivelul de germeni (rezultat al înmulţirii unor specii de microbi), de celule somatice (indică faptul că ugerul din care a fost recoltat este bolnav) şi de antibiotice.
„Au obligaţia să recolteze probe, cu o anumită frecvenţă, pentru anumiţi parametri. O analiză pentru numărul total de germeni şi una pentru numărul de celule somatice. Aflatoxina este un contaminant, este şi ea pusă pe autocontrol, dar ea nu se face cu aceeaşi frecvenţă. Ea vine din furaje mucegăite şi, chiar dacă fac o dată pe lună acest autocontrol, aceste mucegaiuri cresc în vreo câteva zile, după care încep să elaboreze toxina. Deci este posibil să faci la 1 ianuarie o analiză şi să nu găseşti şi peste o lună să faci şi să găseşti“, spune Savu.
Analizele pentru aflatoxină se fac de câţiva ani în România, spune oficialul ANSVSA, şi sunt incluse în programul strategic al ANSVSA: „Şi nu numai aflatoxină, ci şi alţi contaminanţi, precum metale grele cu potenţial toxic, reziduuri. Sunt foarte multe analize care se fac. Dar în primul rând operatorii trebuie să-şi facă analiza şi apoi statul verifică.“
Într-adevăr, statul controlează, dar nu tot laptele şi nu toţi producătorii: „Controalele se fac prin sondaj, în planul strategic, sau tematic, atunci când, într-o anumită perioadă, anumite alimente se comercializează mai mult.“
Operatorii se verifică între ei
Statul se bazează şi pe controalele pe care operatorii şi le fac între ei. Astfel, dacă un producător nu respectă standardele şi trimite la colectare lapte cu probleme, sunt mari şanse ca, pe traseul său până la raft, să fie depistat de cel care îl colectează, de cel care îl procesează sau de cel care îl distribuie. Laptele este întotdeauna însoţit de buletinele de analiză, aşa că riscul să fie infestat sau contaminat este extrem de mic, promit autorităţile.
„Există certitudinea ca într-una dintre etape să se facă acest control pentru aflatoxină. Nu poate să scape pentru că există acest risc ca cineva să-l identifice şi apoi să piardă tot“, spune Savu.
Agrostar: „De ce ne trezim la raft că laptele are aflatoxină?“
Dacă în viziunea oficialilor lucrurile sunt bune şi frumoase, ca întotdeauna, nu la fel stau lucrurile şi pe teren. Preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae, a cerut chiar demisia conducerii ANSVSA în urma scandalurilor din domeniul alimentar din ultimele săptămâni.
„Este inexplicabil cum Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară nu a prevenit acest lucru. Când merg în curtea producătorului şi crescătorilor de animale ca să le ia taxe, pentru că ne ia o grămadă de taxe, nu se fac şi controale? Plătim ca să avem nişte controale corecte şi care să ne spună ce e de spus, să prevenim anumite lucruri. De ce trebuie să ne trezim la raft că laptele are aflatoxină, de ce trebuie să ne trezim la tarabe că produsele au insecticide şi fungicide, de ce nu trebuie să prevenim de la intrarea în ţară, de ce nu trebuie să prevenim de la ieşirea din fermă?“, s-a indignat preşţedintele organizaţiei sindicale din agricultură şi alimentaţie, citat de Mediafax.
Cum scapă firmele cu probleme
Pe de altă parte, cei direct implicaţi în scandalul laptelui se plâng de prea multe controale. Astfel, directorul Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, Dorin Cojocaru, a declarat luna trecută într-un interviu acordat revistei de agricultură Agrimedia că autorităţile ar trebuie să se pună de acord pentru ca verificările să fie eficiente.
„Aceste controale suprapuse, necoordonate, duc la risipă de timp şi de energie umană, se fac de cele mai multe ori la companiile care respectă legea, iar pentru cele ascunse nu mai rămân resursele necesare pentru control, iar toate acestea duc în final în detrimentul consumatorului“, a explicat Cojocaru.
