1.Attila Verestoy, senator UDMR, cunoscut jucător pe bursă, care înainte de 1989 a lucrat ca cercetător chimis la insitutul condus de Elena Ceauşescu. Raportul diplomatic menţionează informaţiile din presă care susţin că ar fi fost ofiţer de securitate şi că ar fi fost recrutat încăpe vremea când se afla în oraşul său natal Odorheiu Secuiesc, cu toate că CNSAS i-a dat verdict de necolaborare. Verestoy are în portofoliu mai ales afaceri din Harghita, scrie raportul diplomatic din 2007, care enumeră scandalurile în care a fost implicat.
Atila Verestoy: Verestoy, principalul susţinător financiar al UDMR, a fost senator UDMR pentru provincia Harghita din 1990. În prezent, el este liderul UDMR în Senat şi vicepreşedintele Comitetul parlamentar care supraveghează SRI. Înainte de 1989, Verestoy, fiind chimist de profesie, a lucrat la un institut de cercetare condus de Elena Ceauşescu. În aprilie 2007, cotidianul Atac a publicat acuzaţiile unui fost ofiţer de Securitate, potrivit căruia Verestoy fusese recrutrat de către Securitate în oraşul său natal, Odorheiul Secuiesc, în ciuda unei decizii din Octombrie 2006 ale CNSAS care indica că Verestoy nu colaborase cu Securitatea. Din 1990, averea lui Verestoy a fost concentrată în industria lemnului din Harghita, precum şi în portofoliul lui de acţiuni. El a fost, de asemenea, implicat în câteva scandaluri politice, dintre care unele sunt recente. În 2005, el împreună cu ministrul sănătăţii din partea PNL, Eugen Nicolăescu, au fost implicaţi într-un scandal, din cauza faptului că Ministerul Sănătăţii din România a decis oferirea unui contract în valoare de 7 milioane de dolari firmei Hungastro (o companie de servicii al cărui acţionar majoritar, a fost până de curând Verestoy), după descalificarea celui mai mare ofertant, din cauza unei erori tehnice. În mai 2007 a fost implicat într-o posibilă schemă de tranzacţionare a acţiunilor la Bursa Română prin intermediul informaţiilor privilegiate, în timp ce aceasta era afectată de o lege a parlamentului aflată în curs de adoptare. Deţinea o avere de aproximativ 54 milioane de dolari în 2006. (traducere telegrama Ambasada SUA)
2. Fraţii Viorel şi Ioan Micula: deţin grupul European Drinks&Food şi mai multe hoteluri la malul mării. Fraţii Micula deţin operaţiuni media prin Centrul National Media, un conglomerat media estimat la aproximativ 150 de milioane de dolari, cu trei staţii TV (National TV, N24 si Favorit TV) şi o staţie radio (Naţional FM). Deşi sunt activi în afacerile media şi hoteliere, ei se identifică cel mai mult cu grupul European Drinks&Food, companie cu o veche notorietate de practici de business dubioase şi care a apelat în trecut la manipulare politică şi economică pentru a obţine o poziţie avantajoasă pe piaţă. Fraţii Micula au legături cu toate partidele mari în Bihor. Un număr de consilieri locali ai PD, PSD şi PNL lucrează pentru companiile fraţilor Micula, în timp ce vărul lor Cătălin Micula este deputat PNL responsabil cu Comisia de Cultură şi Educaţie. Cornel Popa, vicepreşedintele PNL pentru nord-vestul României, ar fi de asemenea un apropiat al fraţilor Micula. Averea lor este estimată la circa 770 milioane de dolari în 2006.
3. Iulian Dascălu: Cunoscut ca «Regele Mallurilor», Iulian Dascălu este un om de afaceri din Iaşi relativ tânăr (37 de ani) şi bogat. Provenit dintr-o familie săracă, Dascălu a reuşit să transforme Iulius Group SRL într-o companie naţională care a ridicat o serie de malluri în Moldova şi Transilvania. În iulie 2007, nunta lui Dascalu în Italia s-a evidenţiat printr-o listă de invitaţi pe care se aflau toate figurile influente din Iaşi, inclusiv controversatul lider PNL Relu Fenechiu. Proiectul Palas, cel mai controversat al lui Dascălu, prevede un complex rezidenţial în inima Iaşiului, pe un teren acordat de primarul PSD Gheorghe Nechita lui Dascălu, fără licitaţie. Atât Nechita, cât şi şeful PNL Iaşi, Fenechiu, şi-au exprimat public sprijinul pentru acest proiect, provocând mass-media să relateze despre o coaliţie secretă PNL-PSD în spatele proiectului. Prin companiile sale, Dascălu are de asemenea legături cu justiţia, cu SRI-ul şi cu Securitatea, foşti oficiali de rang înalt din acestea lucrând acum ca directori sau având legături cu compania sa. Averea lui este estimată la aproximativ 120 milioane de dolari.
4. Ion Ţiriac: este al doilea cel mai bogat român din lume, potrivit Top 300 Capital, şi are rezidenţă în Monaco. Nu are legături oficiale cu nici un partid, deşi se ştie că a avut relaţii apropiate cu PSD şi cu fostul premier Adrian Năstase. În ciuda acestor legături, el întreţine relaţii bune cu toate guvernele şi partidele şi, spre deosebire de alte personaje, are o reputaţie publică relativ pozitivă. Ţiriac a fost chiar susţinut de partidele de opoziţie drept candidat la funcţia de prim-ministru într-un posibil guvern tehnocrat. Iniţial, a făcut avere în afara României ca, printre altele, partenerul de dublu la tenis al lui Ilie Năstase şi managerul lui Boris Becker. Statutul de star internaţional al tenisului i-a permis lui Ţiriac o anumită doză de libertate sub regimul Ceauşescu, deşi el a jucat pentru echipa Dinamo, asociată cu Securitatea. În România, el şi-a dobândit averea prin dezvoltarea şi vânzarea cu succes a unor companii bancare şi de asigurări către companii din Vest. Puternicele sale legaturi de afaceri din Germania, cu companii precum HVB şi Allianz Insurance, au fost cele care i-au oferit un număr mare de pârghii în relaţia cu oficialii români. În ciuda imaginii sale relativ curate, Ţiriac a avut de-a face totuşi cu controverse. După ce fiul său a fost arestat pentru trafic de droguri, Ţiriac şi-ar fi folosit banii şi puterea pentru a curăţa numele fiului său, obţinând o anchetare a procurorilor de caz de către fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei. O altă controversă, în 2005, a implicat uciderea ilegală de mistreţi de către vânători invitaţi în România de Ţiriac. Averea sa era estimată la aproximativ 1,5 miliarde de dolari în 2006.
5. Ovidiu Tender: Un personaj legat de Securitate, care şi-a construit averea în afacerile cu petrol şi a înşelat guvernul român cu circa 93 de milioane de dolari înainte să fie trimis temporar după gratii, este exemplul perfect de fost «oligarh» a cărui influenţă pare să fi scăzut ca urmare a unei anchete DNA şi a pierderii sprijinului politic. Tender, care ar fi de asemenea legat de Patriciu şi de PNL, este profund implicat într-un scandal de corupţie referitor la privatizarea rafinăriei Rafo, în care mai sunt implicate mai multe personaje cu legături cu crima organizată rusească. În urma dezvăluirii scandalului, Tender a ajuns după gratii pentru o perioadă de arest preventiv de 30 de zile, după ce a încercat să mituiască un martor. Într-o întâlnire din 9 iulie cu un oficial politic al ambasadei, jurnaliştii de investigaţie Ştefan Cândea şi Sorin Ozon au sugerat că, deşi încă puternică, influenţa lui Tender ar putea fi în declin după perioada de detenţie. În ciuda acestui lucru, şeful biroului AP din România i-a spus oficialului politic din cadrul ambasadei într-o întâlnire din 13 iulie că Tender, în plină revenire, a acumulat o sumă semnificativă de bani după ce şi-a ispăşit pedeapsa, semn că influenţa sa ar fi din nou în creştere, mai ales acum când independenţa DNA este atacată. Averea lui Ovidiu Tender este estimată la aproximativ 190 de milioane de dolari în 2006.
