Lipsa de incredere in sine a Bisericii Ortodoxe Romane si incapacitatea sa de a desemna un lider care sa coordoneze eforturile de redresare explica reinstalarea Patriarhului Teoctist in functie, in ianuarie 1990, relateaza The Guardian in editia electronica. Insa motivul pentru care Sfantul Sinod a fost atat de dornic sa il reinstaleze pe Teoctist in functia de Patriarh ramane un mister considerabil, comenteaza publicatia britanica, preluata de Mediafax.
In cazul in care aceasta problema ar fi fost suspusa unui referendum, un demers putin probabil sa se fi concretizat judecand dupa canoanele Bisericii Ortodoxe, votul ar fi fost in mod indiscutabil defavorabil lui Teoctist, scrie The Guardian.
Elogiile aduse de Teoctist regimului comunist in zilele revolutiei din decembrie 1989 au fost fara precedent in spatiul sovietic din acel moment si reprezentau o realitate recenta, precizeaza publicatia britanica, incercand sa explice eventualul vot popular negativ.
O parte dintre asezamintele monahale sustin ca Patriarhul Teoctist le-a salvat intr-un moment de represiune extrema. Teoctist, la fel ca si omologul sau rus, Patriarhul Aleksei al II-lea, au sustinut ca singura solutie pentru a garanta supravietuirea Bisericii Ortodoxe a fost colaborarea cu regimurile opresive, precizeaza The Guardian.
Publicatia britanica ofera, in acest context, exemplul Bisericii Albaneze, care practic a disparut dupa 1967.
Patriarhul Teoctist a fost, de asemenea, cel care s-a opus incercarilor Moscovei de rusificare a Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova si cel care s-a dedicat angajamentelor ecumenice, comenteaza The Guardian, mentionand vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Bucuresti, in 1999.
