Proiectele romanesti nu sunt in totalitate pregatite pentru finantare, iar agricultura este cel mai vast si dificil sector de administrat in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. Conform statisticilor, Romania va primi in perioada 2007-2013 de la Uniunea Europeana aproape 30 miliarde euro prin fonduri structurale si de coeziune. Cat vom reusi sa cheltuim din acestia este greu de spus. Cert este ca dupa aderare contributia tarii noastre la bugetul comunitar va fi de opt miliarde de euro, bani pe care trebuie sa-i dam indiferent daca reusim sa cheltuim vreun eurocent din banii UE.
„De modul in care vom sti si vom fi pregatiti sa gestionam fondurile comunitare depinde in mare masura succesul integrarii in U.E. Efortul de valorificare si absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune nu este si nu trebuie sa fie doar responsabilitatea Guvernului, deoarece implementarea efectiva si atragerea fondurilor trebuie facute de catre toti actorii din societatea romaneasca”, a declarat ieri premierul Tariceanu. Pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca banii pot fi ceruti inapoi pentru orice greseala.
Pe ultima suta de metri, Guvernul va crea un grup permanent de lucru cu societatea civila, partidele politice, mediul academic si mass-media pentru a stabili modul de administrare a fondurilor europene, iar Ministerul Finantelor Publice va fi coordonatorul programelor finantate din fonduri UE. Plan de actiune urmareste: pregatirea unui portofoliu consistent de proiecte, asigurarea eficientei institutionale la nivelul administratiei.
Ce facem cu absorbtia postaderare? Mai putin de 40% din personal are experienta
Capacitatea administrativa de absorbtie a fondurilor de postaderare nu se situeaza inca la un nivel suficient, existand multe si serioase slabiciuni care trebuie rezolvate in perioada ce a mai ramas pana la momentul aderarii, se arata intr-un studiu realizat de Institutul European din Romania. Comparatiile efectuate cu evaluari ale capacitatii de absorbtie din alte state candidate (in prezent state membre), la momente similare de timp (cu aproximativ un an inainte de aderare), trag un semnal de alarma suplimentar, tinand cont de locul codas ocupat de Romania.
Studiul evidentiaza faptul ca Romania sta prost la nivelul personalului structurilor institutionale. Pe ansamblu, mai putin de 40% din personal are experienta in lucrul cu fonduri comunitare.
La nivelul Autoritatilor de Management (AM) ponderea personalului cu experienta variaza intre 20% si 40%. In cadrul Organismelor Intermediare (OI), cazul cel mai frecvent este acela al unui numar de una sau doua persoane cu experienta in realizarea de analize, dar exista si situatii in care nici o persoana din departament nu are experienta relevanta in domeniu. Solutia propusa de catre autorii studiului este introducerea unor programe de pregatire a personalului.
Autoritatile par sa se fi relaxat
Exista senzatia unei oarecare lipse de autoritate si de coordonare a procesului de pregatire pentru administrarea fondurilor comunitare. Pana la incheierea negocierilor, Ministerul Integrarii Europene era catalizatorul eforturilor, pentru ca Romania sa se prezinte bine si decizia de inchidere a diferitelor capitole de negociere sa fie luata. O data cu incheierea acestui proces, lucrurile par a se fi relaxat intrucatva. Sigur, exista angajamente pe care Romania si le-a asumat, exista un proces de monitorizare a realizarii acestor angajamente, exista planuri (unice sau nu) de actiune, dar gradul de incertitudine privind deciziile oficialilor de la Bruxelles a scazut si toata lumea se simte mai confortabil. In fond, clauza de salvgardare poate fi activata din cauza unor domenii bine specificate, iar aderarea se va realiza oricum. Dar miza nu este aceasta. Miza reala in momentul de fata este ca Romania sa fie capabila sa absoarba cat mai mult din fondurile comunitare care i-au fost sau ii vor fi alocate.
Autorii studiului au recomandat crearea unui grup de lucru, cu puteri reale (autoritate in obtinerea informatiilor, dar si autoritate de decizie), la nivelul Guvernului, care sa urmareasca (in scopul de a accelera) toate aspectele legate de cresterea capacitatii de absorbtie.
In privinta structurii institutionale, studiul arata ca aceasta este in general adecvata, dar ca mai exista inca unele institutii (in special organisme intermediare) unde locul viitorului punct de contact cu mecanismul de administrare a fondurilor de postaderare nu este inca stabilit cu exactitate in organigrama. Aceasta se datoreaza si faptului ca responsabilitatile specifice nu au fost inca delegate la nivelul organismelor de implementare.
Fara specialisti, pierdem 7,5 miliarde de euro
Institutul Roman de Training precizeaza, intr-un studiu dat recent publicitatii, ca la aceasta data in institutiile de stat exista in jur de 1.000 de persoane pregatite in domeniu, urmand ca, inclusiv anul viitor, sa mai fie pregatite in jur de 2.700. Dar, potrivit estimarilor institutului, ar fi necesari cel putin 10.000 de specialisti doar la nivel de institutii. Daca ar fi urmat un program intensiv de instruire pentru atingerea pragului de 10.000 de specialisti, cheltuielile s-ar ridica la circa 22,5 milioane de euro, dar acest lucru ar insemna cresterea capacitatii de absorbtie cu 50%. In caz contrar, Romania ar putea fi pusa in situatia de a pierde circa 7,5 miliarde de euro din fondurile structurale alocate. Potrivit estimarilor institutului, doar cresterea cu numai 1% a capacitatii de absorbtie „inseamna pana la 300 milioane de euro atrasi in proiecte”, adica de 10 ori mai mult decat cheltuielile cu pregatirea tuturor specialistilor necesari Romaniei in momentul integrarii.
