3.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăSpecialInterceptări ilegale în dosarul Romprest? Inspecţia Judiciară a început o anchetă

Interceptări ilegale în dosarul Romprest? Inspecţia Judiciară a început o anchetă

Inspecţia Judiciară (IJ) a anunțat că a început verificarea procedurilor privind interceptarea unor convorbiri telefonice în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani în care este implicată compania Romprest, transmite Mediafax.

Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu după relatările recente din mass media cu cu privire la posibile încălcări ale legii în acest dosar. Inspectorii judiciari vor face verificări prealabile în acest caz.

„Menţionăm faptul că etapa verificărilor prealabile este o etapă premergătoare cercetării disciplinare, competenţa Inspecţiei Judiciare fiind, potrivit prevederilor art. 45 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, „de a stabili dacă există indiciile săvârşirii de către magistraţi a unei abateri disciplinare şi de a se pronunţa după caz, în funcţie de rezultatul verificărilor””, se mai arată în comunicatul IJ.

Judecătorii Tribunalului Prahova, instanţă la care au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare a banilor, compania Romprest fiind în acest dosar parte responsabilă civilmente, au constatat că rechizitoriul întocmit de către procurorii DIICOT în acest dosar conţine mai multe neregularutăţi în ceea ce-i priveşte pe cei 18 inculpaţi.

Una dintre problemele constatate de instanţă în documentele întocmite de către procurorii DIICOT în acest dosar o reprezintă faptul că anchetatorii au interceptat ilegal convorbiri telefonice între inculpaţi. Astfel, conform încheierii de şedinţă din ziua de 23 octombrie, încheiere publicată pe portalul instanţelor de judecată, Tribunalul Prahova a constatat că în ianuarie 2015 procurorii au interceptat ilegal convorbiri telefonice în cazul a doi inculpaţi care discutau cu avocaţii lor de pe alte numere de telefon decât de pe cele pentru care existau mandate de ascultare.

„Dispune excluderea ca nelegale a convorbirilor telefonice purtate în data de 05.01.2015 (filele 373,374, 375 şi 376 – vol.XIV dosar urmărire penală ) întrucât procesele-verbale redau convorbiri purtate de inculpaţii Molnar Arpad Joszef şi Molnar Botond Tibor de pe alte numere de telefon decât cele la care se referă mandatele nr.599/UP/13.10.2014 şi nr.678/UP/12.11.2014 emise de Tribunalul Cluj. Dispune excluderea ca probe a tuturor convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii din prezenta cauză cu apărătorii lor aleşi”, se arată în încheierea de şedinţă de vineri.

Tribunalul a constatat, de asemenea, că în ceea ce-i priveşte pe cei 18 inculpaţi, procurorii nu au indicat în rechizitoriu „modalitatea normativă de comitere” a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, nu au descris în detaliu pentru fiecare inculpat modalitatea de comitere a faptelor, nu au indicat actele materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor continuate de evaziune fiscală şi spălare a banilor, numărul acestor acte materiale, data săvârşirii acestora şi nici nu au precizat prejudiciul defalcat pe fiecare inculpat.

„În baza art. 345 alin.2 Cod proc. penală dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti, în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”, se arată în încheierea Tribunalului Prahova.

De asemenea, prin acelaşi document, judecătorii le solicită procurorilor DIICOT ca „în termen de cinci zile de la comunicare să procedeze la remedierea neregularităţilor privind traducerea convorbirilor telefonice interceptate şi purtate în limba maghiară, prin intermediul unui interpret” şi „la certificarea proceselor-verbale” din zeci de pagini de interceptări ataşate la dosar, în caz contrar acestea urmând a fi excluse ca probe.

La începutul acestei luni, 15 dintre cei 18 inculpaţi din dosarul Romprest, aflaţi în arest preventiv, au fost scoşi din arest şi plasaţi în arest la domiciliu prin decizie definitivă a Curţii de Apel Ploieşti. Cei 15 nu au voie să ia legătura, pe nicio cale, cu omul de afaceri Florian Walter, care controlează compania Romprest. Cei 15 se aflau în arest preventiv din luna mai.

La sfârşitul lunii mai, 18 persoane au fost trimise în judecată de către procurorii DIICOT Ploieşti în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani în care este implicată compania Romprest, controlată de Florian Walter, iar în cazul acestuia procurorii au dispus continuarea cercetărilor într-un dosar separat.

Cele 18 persoane sunt acuzate de evaziune fiscală, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat, printre acestea numărându-se şi unul dintre finanţatorii clubului de fotbal Petrolul Ploieşti, Nicolae Capră. Totodată, SC Compania Romprest Service SA apare ca parte responsabilă civilmente în acest caz.

Florian Walter este suspectat că a iniţiat şi coordonat o grupare suspectată de evaziune fiscală şi spălare de bani, operaţiuni financiare în care este implicată Compania Romprest Service, alături de alte societăţi comerciale, între care unele considerate firme-fantomă.

Potrivit procurorilor, în perioada 2012-2013, firma Romprest ar fi fost implicată într-un lanţ de tranzacţii comerciale fictive al căror rol era fie de a reduce baza de impozitare, fie de a beneficia de returnări ilegale de TVA. Astfel, procurorii anchetează modul în care Romprest angaja forţa de muncă folosită în oraşele în care societatea are contracte pentru salubrizare cu autorităţile publice locale.

Anchetatori au stabilit că mare parte dintre angajaţii firmei de salubritate lucrau la negru, iar pentru a justifica şi a deduce banii plătiţi muncitorilor, Romprest încheia contracte cu alte firme, care la rândul lor încheiau contracte cu alte societăţi, până se ajungea la „un eşalon patru”.

Unele dintre firmele implicate în lanţul comercial fictiv sunt administrate de unul dintre finanţatorii echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, Nicolae Capră, şi de soţia acestuia, Cristina Capră.

Conform anchetatorilor, relaţiile comerciale dintre firmele lui Capră şi cea a lui Walter nu au legătură cu forţa de muncă folosită de Romprest, ci cu materialele folosite. Astfel, Romprest ar fi cumpărat, fictiv, câteva mii de tone de clorură de sodiu de la o firmă administrată de Cristina Capră, care achiziţionase, tot doar în acte, clorura de sodiu de la firma soţului ei, Nicolae Capră, care o cumpărase, la rândul său, de altă firmă controlată tot de el. Scopul tranzacţiei ar fi fost acela de a raporta în contabilitate cheltuieli pentru a reduce baza de impozitare.

Prejudiciul produs bugetului de stat este în valoare totală de 4,5 milioane de euro, reprezentând impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată, la care se adaugă suma de 60.494.600 de lei (echivalentul a 14 milioane de euro) supusă procesului de reciclare. Anchetatorii au instituit măsuri asiguratorii până la concurenţa sumei de 18 milioane de euro.

În 19 mai, Tribunalul Prahova a emis un mandat internaţional de urmărire pe numele lui Walter Florian, el fiind, de altfel, dat în consemn începând din 6 mai. Anterior, judecătorii Tribunalului Prahova au emis un mandat de arestare în lipsă pe numele omului de afaceri.

 

Cele mai citite

România deschide ușa șoferilor non-UE: străini angajați pe Uber sau Bolt, din 2025

Germania a adoptat un model similar în primăvară, permițând susținerea examenului de calificare în 8 limbi, inclusiv română, ca răspuns la criza forței de...

Facturile lui Marcel Ciolacu zboară spre necunoscut: suspiciuni majore privind autenticitatea

Facturile sunt emise de Nordis Travel SRL, însă detalii importante precum numărul, data exactă a facturilor și informațiile despre zboruri lipsesc sau au fost...

București-Ilfov, regiunea cu cel mai scăzut risc de sărăcie din Uniunea Europeană

Cele mai mari riscuri de sărăcie au fost înregistrate în regiunea ultraperiferică franceză Guyane, Calabria și Sicilia Regiunea București-Ilfov este lider european în ceea ce...
Ultima oră
Pe aceeași temă