Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, aprobata de Parlament in timpul guvernarii PSD, alimenteaza balaurul coruptiei din spitale, pe care autoritatile nu indraznesc sa-l spintece o data pentru totdeauna. In aceasta lege, spaga pentru cadrele medicale figureaza – culmea ironiei – ca "drept al pacientului la tratament si ingrijire medicala" ("Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii".)
Sumele "la negru" din plicurile multor angajati din sanatate au ajuns la 360 milioane de dolari pe an, insa reprezentantii societatii civile si ai breslei halatelor albe sustin ca este greu de gasit o solutie in problema coruptiei din spitale, atata vreme cat "sistemul atentiilor" are o traditie solida la romani.
Mult timp, aceasta coruptie a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa, situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru poate fi benefic atat pentru calitatea serviciilor din sanatate, cat si pentru lupta anticoruptie. Specialistii au ajuns sa castige, potrivit caselor judetene de asigurari de sanatate, venituri de 2.000-5.000 de euro pe luna, gratie sporurilor aplicate la salariile de baza si garzilor efectuate. Majorarea in continuare a salariilor medicilor ar putea fi o solutie antispaga, insa cu efecte limitate, crede Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice. Moraru sustine ca, in ciuda cresterilor de venituri, vor mai exista doctori tentati sa ia bani de la pacienti, deoarece ei se considera indreptatiti sa faca parte "dintr-o clasa sociala superioara, mai buna".
VENITURI DE TOP PE LUNA IULIE
Psihiatrie: 5.000 euro
Dermatologie: 4.200 euro
» Legea 46/2003, aprobata de Parlament in timpul guvernarii PSD, le tine deschisa cadrelor medicale poarta spagii. Actul normativ nominalizeaza, in capitolul "Drepturile pacientului", si dreptul de a le oferi angajatilor spitalelor "plati suplimentare sau donatii".
» Multa vreme coruptia din spitale a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru este benefic. Ei au venituri de 2.000-5.000 euro pe luna.
Daca mult timp dupa 1989 problema spagii pentru medicii si asistentele din spitale a fost considerata un subiect tabu, pe considerentul ca "oricine poate avea nevoie, la un moment dat, de medic", din 2004, o data cu intensificarea luptei anticoruptie din Romania, ea inceput sa fie recunoscuta si discutata deschis. Declaratiile razboinice ale ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, impotriva "mafiei halatelor albe" i-au stimulat pe reprezentantii societatii civile in gasirea unor solutii anti-spaga, care sa-i vizeze atat pe angajatii spitalelor, cat si pe pacientii care accepta sa cotizeze pentru "a fi tratati omeneste" sau "pentru a nu muri".
Printre solutiile conturate s-au numarat: legalizarea mitei; introducerea unor taxe private pentru serviciile medicale oferite asiguratilor (asa-numita "spaga cu chitanta", impozabila); directionarea tuturor atentiilor banesti spre un fond al spitalului, care sa poata fi folosit pentru dotari, amenajari si premierea personalului; impozitarea dubla a medicilor care iau bani de la pacienti; trecerea la sistemul asigurarilor medicale private; introducerea termenului de "frauda" in legea privind exercitarea profesiei de medic; instituirea coplatilor care sa descurajeze acordarea altor atentii de catre pacient (o consultatie la medicul de familie ar costa, in acest sistem, 5 euro, una la medicul specialist, 15 euro, iar o zi de internare in spital, intre 5 si 10 euro etc.); stabilirea tipului de "atentii" pe care pacientii le pot oferi medicilor si a valorii acestora.
Solutia inlocuirii spagii cu taxe legale a fost respinsa in cele din urma de reprezentantii Ministerului Sanatatii. "Noi nu credem astazi ca Romania are capacitatea de a suporta orice fel de taxa pusa pe buzunarul cetateanului, indiferent ca ea e mica sau e mare. Omul da atunci cand considera el. Cand ii faci obligativitate, deja omul este suparat si nu accepta", arata la vremea respectiva ministrul Eugen Nicolaescu.
Ruptura intre bolnav si sistem
Declaratii transante impotriva coruptiei din sistemul medical au venit chiar de la reprezentantii medicilor. Presedintele Colegiului Medicilor din Cluj, profesorul de chirurgie cardio-vasculara Mircea Barsan, a propus, la inceputul acestui an, o dezbatere nationala pe tema fenomenului coruptiei in halate albe, deoarece aceasta afecteaza imaginea intregii bresle. "Se va ajunge la o ruptura majora intre omul bolnav si sistemul medical. Bolnavul nu va mai vrea sa se duca la doctor. (…) Uneori imi este rusine ca sunt doctor, din cauza vehicularii acestei coruptii. Bolnavul nu mai are incredere in sistemul medical. Consider execrabila conditionarea de catre medic a efectuarii unei operatii de primire a unor cadouri. Acela nu este medic", atentiona Barsan. Profesorul sustinea ca, in cazul unora dintre medici, majorarea salariilor nu ar elimina mita, deoarece ei "sunt obisnuiti sa fie rasplatiti pentru munca lor", si avansa trei solutii pentru eliminarea coruptiei din spitale: 1. condamnarea la inchisoare a medicilor care conditioneaza actul medical de primirea unor foloase necuvenite; 2. impozitarea cadourilor si 3. un control mai riguros al averilor cadrelor medicale, deoarece unele dintre ele "isi construiesc case si conduc masini care nu sunt pe masura salariilor primite".
Medicii suedezi isi declara bomboanele
Solutiile antispaga in sanatate sunt greu de gasit, in conditiile in care mecanismul prin care medicii s-au descurcat atat in sistemul comunist, cat si acum, inca functioneaza, sustine Adrian Moraru, director de programe al Institutului de Politici Publice (IPP): "Am venit cu un sistem al atentiilor bine pus la punct, iar la nivelul mentalitatii s-a impamantenit acest lucru". Solutia cea mai simpla ar fi, dupa parerea lui Adrian Moraru, ca medicilor sa li se dea un salariu mai mare. Cu toate acestea, tot directorul IPP subliniaza faptul ca ne-am confrunta cu o problema de mentalitate, deoarece, chiar si cu o marire salariala, "medicii vor fi in continuare tentati sa ia". Adrian Moraru a precizat ca in alte tari, precum Suedia, medicii ii spun managerului spitalului si daca au primit o cutie cu bomboane, de teama de a nu fi sanctionati.
Moraru arata ca "multi medici se considera indreptatiti, pe baza studiilor indelungate si dificile pe care le-au urmat, sa faca parte dintr-o clasa sociala superioara, mai buna". Expertul mai sustine ca sistemul este cu atat mai viciat cu cat "fiecare pat de spital se plateste, iar medicii isi cumpara unul sau doua saloane". Exista, in opinia lui Adrian Moraru, si "medici prosti", respectiv cei care conditioneaza actul medical de plata spagii: "Acestia sunt cei care nu au trecere la pacienti si si-au platit cu bani grei locul in spital. In aceste conditii, investitia lor trebuie recuperata din spaga". Expertul IPP spune ca, "desi unii medicii au cel mai mare profit de la distribuitorii de medicamente – daca le recomanda pacientilor medicamentul produs de firma respectiva – , ei nu se dau in laturi sa ia si banii bolnavilor".
O lege pro-coruptie
Lupta anticoruptie din sistemul sanitar s-a dus insa numai la nivel declarativ. Autoritatile si liderii halatelor albe au tinut cu dintii de legea care le deschide cadrelor sanitare poarta spagii. Astfel, oferirea mitei este stipulata in Legea 46/2003 a drepturilor pacientului, semnata de Nicolae Vacaroiu si Viorel Hrebenciuc (vezi facsimil), care prevede ca "pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii". Culmea ironiei este ca spaga, redenumita "plata suplimentara", figureaza in lege ca "drept al pacientului la tratament si ingrijire medicala". Ultuitor este si faptul ca, atunci cand si-a asumat raspunderea in Parlament pentru pachetul legislativ privind reforma in sanatate, Guvernul Tariceanu nu a abrogat si controversatul art. 34 din Legea 46, care lasa sa dea in clocot coruptia din spitale.
Spre desosebire de guvernele capitaliste, regimul comunist avea parghii legislative puternice impotriva cadrelor medicale care acceptau spaga – Codul penal, Legea ilicitului, diverse decrete etc., care mai temperau mita. De pilda, Decretul 279/1983 privind reglementarea asistentei medicale cu plata, semnat de Ceausescu, interzicea personalului medical care se deplasa la domiciliul bolnavilor sa primeasca bani peste tarifele stabilite, iar Legea 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei permitea controlul strict al respectarii normelor de etica profesionala si de deontologie medicala, de catre adunarile generale ale oamenilor muncii din spitale.
Cat de mare este spaga?
Medicii romani incaseaza anual o spaga de 360 de milioane de dolari, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut (PIB), de la pacienti si de la companiile farmaceutice din tara, potrivit unui studiu realizat recent de firma de consultanta Legicon si de institutul de sondare CURS. Mai mult, jumatate dintre romani nu dau spaga din proprie initiativa, ci pentru ca "asa li se solicita", iar de cele mai multe ori "plata" este efectuata inainte de prescrierea tratamentului sau de interventia chirurgicala. Potrivit studiului, romanii scot din buzunare, in medie, 5 euro pentru medicul de familie, 12 euro pentru medicul din ambulator si 51 de euro pentru medicul din spital.
Colegiul Medicilor din Romania: "Nici un medic nu a fost prins"
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), spune ca din cei 47.000 de medici din Romania, nici unul nu a fost prins luand spaga. Astarastoae recunoaste existenta in Legea drepturilor pacientului a unor prevederi care permit recompensarea medicilor de catre fostii pacienti. "Inainte si in timpul activitatii medicale, medicii nu au dreptul sa primeasca recompense, insa, dupa ce persoana nu mai este pacient, ea poate sa-si recompenseze doctorul material sau altfel", sustine presedintele CMR. Cu toate acestea, dintre cei 47.000 de medici romani pe care ii are in subordine, presedintele Colegiului Medicilor sustine ca nu s-a intamplat sa fie prins vreunul luand spaga pana acum, mai cu seama ca spaga este "un lucru greu de dovedit". In cazul in care ar fi totusi prinsi cu ocaua mica, medicii risca sanctiuni disciplinare sau juridice, dar acestea sunt discutabile, in conditiile in care Legea drepturilor pacientului ii protejeaza. Sanctiunile disciplinare merg, conform lui Vasile Astarastoae, pana la ridicarea dreptului de libera practica, insa acestea sunt stabilite tot de Colegiul Medicilor.
Lefurile cresc, ciubucul ramane
Veniturile unor medici depasesc 4.000 de euro pe luna
» Desi salariile de baza ale medicilor din spitale nu sunt foarte mari, acestia pot ajunge la venituri consistente, de mii de euro pe luna, primind sporuri care difera de la o specialitate la alta si efectuand garzi.
» Cel mai bine platiti sunt psihiatrii, chirurgii, dermatologii si legistii, potrivit evidentelor caselor judetene de asigurari de sanatate si ale spitalelor.
Din datele care ne-au fost oferite de casele judetene de asigurari de sanatate si chiar de managerii mai multor spitale, reiese ca mii de medici din toata tara sunt platiti la fel ca presedintele Romaniei sau mult mai bine decat acesta. Un psihiatru din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta (SCJU) a ajuns sa castige lunar 5.000 de euro. "Medicii din unitatile sanitare constantene pot ajunge, cu sporuri, la venituri destul de mari", declara directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Constanta, dr. Liviu Mocanu. In spital, peste 80% din personal este incadrat la venitul maxim. Salariul de baza este de 1.200 lei, plus sporurile, iar veniturile medii ale medicilor sunt cuprinse intre 7.000 si 12.000 lei (circa 2.000-2.400 euro). Un dermatolog a ajuns sa castige astfel 147 milioane lei vechi pe luna (4.200 euro).
La Spitalul de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" din Galati, veniturile medicilor, incluzand garzile si sporurile, sunt de 4.818 lei (1.376 euro) – un medic sef la chirurgie, 3.734 lei (1.066 euro) – un medic primar chirurg, 3.506 lei (1.000 euro) – un medic-sef la medicina interna.
In Iasi nu exista medici platiti cu 100 milioane lei lunar, insa veniturile lor se apropie de 70-75 milioane lei (peste 2.000 euro). "Nu exista venituri de peste 100 milioane lei in nici un spital din Iasi. Am dori sa fie asa, dar maximum de venit este undeva in jurul a 7.000-7.500 lei, in aceasta incluzandu-se toate sporurile, functiile si garzile sau orele suplimentare efectuate. Daca adunati la aceste venituri si pe cele din activitatea didactica, atunci veniturile ajung la peste 10.000 lei (2.857 euro-n.n.)", precizeaza dr. Mihnea Hurmuzachi, directorul Casei de Asigurari de Sanatate Iasi.
In judetul Hunedoara, potrivit datelor Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, cel mai bine castiga medicii psihiatri, al caror venit maxim, la 7 ore lucrate, este de 9.607,951 lei (2.744 euro), in timp ce venitul mediu este de 8.481,82 lei (2.423 euro). Nici medicii specializati in dermatologie nu se pot plange, venitul mediu fiind de 5.854,19 lei, iar cel maxim – de 7.780 lei. Un medic de medicina interna are un venit mediu de 4.039 lei, in timp ce venitul maxim este de 4.979 lei. In acelasi timp, venitul mediu al unui medic chirurg este de 3.204 lei, iar cel maxim este de 4.573,01 lei.
In judetul Cluj, cel mai mare venit al unui medic este de 15.800 lei (4.514 euro), sustin surse din mediul sindical. Oficial, reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate spun ca nu pot oferi date legate de veniturile doctorilor.
Medicii de specialitate din ambulatoriile spitalelor au si in judetul Alba venituri importante. Adaugand la salariul normal toate sporurile de care ei beneficiaza, plus contravaloarea garzilor, se ajunge la sume lunare care se apropie, in unele cazuri, de 15.000 lei. Printre cei mai bine platiti medici din Alba sunt psihiatrii si chirurgii. Un medic psihiatru castiga in medie 11.000 lei, dar poate ajunge si la un venit maxim de 14.500 lei. Medicii chirurgi pot sa obtina un venit maxim de 13.000 lei, majoritatea incasand aproximativ 9.000-10.000 lei. Medicina interna este, de asemenea, o specialitate "banoasa", veniturile lunare ale medicilor din aceasta categorie fiind cuprinse intre 7.000 (mediu) si 10.000 (maxim).
In Spitalul Judetean Tulcea, toti medicii specialisti au salarii de baza de 1.761 lei. Ei ajung insa la sume consistente efectuand garzi si primind sporuri care difera de la o specialitate la alta: psihiatrie – 6.948 lei, chirurgie – 5.109 lei, interne – 4.129 lei si dermatologie – 2.479 lei. In Spitalul Judetean Vaslui, salariile medicilor variaza, ca peste tot in tara, in functie de specializare si numarul de garzi efectuate. Conform informatiilor primite de la dr. Carmen Rotaru, directorul medical al spitalului, cele mai mari salarii pe luna iulie sunt in Sectia Chirurgie. Un medic de aici va primi in jur de 5.000 lei salariu, in timp ce un coleg de-al sau va incasa in jur de 4.500. "Media pe sectiile Psihiatrie, Medicina Interna si Chirurgie este de 3.200-3.800 lei. Vorbim aici de sume in care sunt incluse si garzile, avand in vedere ca este perioada de concedii. La Pediatrie, media salariilor medicilor urca undeva catre 4.000 lei", explica dr. Rotaru.
Nici la Spitalul Judetean Bistrita veniturile medicilor nu sunt modeste. De la 1 iulie, toti medicii primari din toate specialitatile au salarii de incadrare incepand cu 2.094 lei, la care se adauga sumele din sporuri si garzi, care pot ridica veniturile lunare pana la 7-8.000 lei brut. In orasul Beclean, un medic specialist psihiatru castiga 5.225 de lei brut, un medic chirurg are un venit brut de 4.615 lei, iar un medic primar de medicina interna, care are si functia de director medical, castiga 6.210 lei brut. In spitalul orasenesc din Nasaud, un medic specialist de anestezie-terapie intensiva are, cu garzi cu tot, un venit brut de 6.275 lei, in timp ce un medic primar de medicina interna poate castiga 5.270 lei brut.
Directorul medical al Spitalului Judetean de Urgenta din Baia Mare, dr. Sabin Nemes Bota, arata, la randul sau, ca salariile medii ale medicilor primari din specializarile Interne si Chirurgie sunt de 1.600 lei pe luna, maximele fiind de 2.100 lei. La acestea se adauga diverse sporuri (de exemplu, sporul de sala de operatie este de 7%, sporul de garda – 15-20% etc.). "Dar de la 1 iulie s-au aplicat cresteri salariale de circa 19%, asa ca, luna viitoare, salariile nete care le vor fi virate pe card medicilor primari vor fi de aproximativ 4.000, 4.000 si ceva de lei", afirma dr. Nemes Bota.
Managerul Spitalului de Boli Infectioase, Dermato-Venerice si Psihiatrie din Baia Mare, Viorica Chereches, spune ca salariile medicilor primari din specializarile dermatologie si psihiatrie sunt de 1.700-2.000 lei, la care se adauga sporurile in functie de fisa de evaluare, negociate cu conducerea spitalului. Acestea variaza de la 15-25% la specialistii in infectioase la 50-100% la medicii primari.
O realitate cruda
In Craiova, mita pentru sugar
Cel mai bine platite slujbe de medici din Dolj sunt cele din spitalele clinice de urgenta. Spre exemplu, salariul mediu de incadrare pentru un medic primar de la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova este de 1.797 lei, in timp ce salariul mediu de incadrare pentru un medic specialist este de 1.560 lei. La acestea se adauga insa tot felul de sporuri care umfla considerabil valoarea veniturilor ce intra in buzunarele medicilor doljeni. Una dintre sursele suplimentare de venit o constituie orele de garda. Dupa cum ne-au spus responsabilii de la personal, medicii executa lunar o medie de 60 de ore de garda. O ora de garda este platita diferit, in functie de salariul de incadrare al fiecarui medic. Astfel, un medic primar va fi platit cu 12,22 lei/ora, deci va mai castiga lunar alte 733,46 lei ca venit suplimentar. Un medic specialist este platit cu 10,612 lei/ora pentru garda, deci va avea la sfarsitul lunii un plus de 636,73 lei. Toate categoriile de medici primesc sporul normal de vechime, care merge pana la 25%, pentru o vechime in munca mai mare de 20 de ani. In functie de specialitatea fiecarui medic, se adauga sporuri specifice. Astfel, un chirurg va avea un spor specific de 25%, la care se adauga sporul de preventie de 11%, precum si un spor de conditii deosebite de munca de 15%. Daca are si doctoratul, medicul va primi inca un spor de 15%. Astfel, salariul de baza se dubleaza. Responsabilii din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova spun ca majoritatea medicilor de aici sunt si cadre universitare. Ei au o norma intreaga in invatamant si o jumatate de norma la spital. Dincolo de sporurile acordate din buget, medicii isi rotunjesc veniturile cu diversele "cadouri" din partea pacientilor "recunoscatori". In Craiova, o operatie cezariana costa, de pilda, circa 300 lei, bani pe care ii primeste medicul principal. La acesti bani negri se adauga 100 lei pentru "mana a doua" si inca 100 lei pentru anestezist. Asistentele trebuie sa primeasca si ele 10-30 lei fiecare, ciocolata, tigari, precum si un supliment de 5 lei pentru diverse operatiuni necesare, cum ar fi spalarea mamei dupa operatie. Dupa venirea pe lume a celui mic, banii merg catre alte asistente. Un supliment de cel putin 5 lei trebuie platit pentru: schimbarea scutecului murdar, manipularea cu grija a sugarului, inlesnirea vizitelor la sugar etc. Intr-o sectie de chirurgie, tarifele depind de cat de complicata este interventia. Pentru o interventie medie, pretul este de 500 lei. Tot 500 lei costa si o interventie chirurgicala efectuata la ortopedie, la care se adauga 200 lei platiti anestezistului.
