Peste o treime din personalul Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA) indica drept principali factori de coruptie in cadrul institutiei nivelul salarizarii (33,61%) si promovarea pe baza de pile (27,99%), releva un studiu realizat de Directia Generala Anticoruptie (DGA), consultat de Rompres.
Potrivit DGA, peste 21% dintre repondenti apreciaza ca birocratia excesiva din sistem contribuie la proliferarea acestui fenomen, in timp ce educatia necorespunzatoare sau legislatia deficitara nu sunt considerate drept cauze importante in savarsirea actelor de coruptie.
Dintre masurile de prevenire a acestui fenomen, peste 60% dintre repondenti au optat pentru "sanctionarea cu promptitudine a celor care savarsesc fapte de coruptie", in timp ce 58% s-au pronuntat pentru cresterea nivelului salarizarii personalului MIRA. Pentru educarea personalului s-au pronuntat peste 47% dintre cei chestionati, pentru educarea cetatenilor in sensul de a nu oferi 'atentii' – peste 50%, iar pentru popularizarea cazurilor in care functionarii MIRA au refuzat sa se implice in acte de coruptie – peste 48%. Peste 40% dintre repondenti au considerat importanta mediatizarea actelor de coruptie in care sunt implicati functionari MIRA.
O importanta sporita este acordata si masurilor privind modificarea procedurilor de lucru, astfel incat activitatea sa poata fi verificata cu usurinta (peste 37%), intalnirile directe ale reprezentantilor DGA cu personalul unitatilor – peste 35%, campaniile de informare cu privire la modalitatile de sesizare a faptelor de coruptie – peste 36%) si instruirea sefilor cu privire la modalitatile specifice de prevenire – peste 30%).
La intrebarea "Ce ar trebui sa faca DGA?", peste 21% dintre cei chestionati s-au pronuntat pentru intalnirile cadrelor DGA cu personalul MIRA, precum si pentru mediatizarea cazurilor de coruptie. Cei mai multi dintre repondenti au apreciat ca in activitatea de prevenire a coruptiei rolul cel mai important a fost detinut de DGA (34,96%) si de catre sefii sau comandantii de unitati (35,44%). Totodata, in jur de 13% dintre cei chestionati s-au pronuntat pentru aplicarea unor sanctiuni drastice impotriva celor implicati in fapte de coruptie.
Studiul a fost realizat in perioada iunie – iulie 2007, sub forma de ancheta pe baza de chestionar, la nivelul unui esantion national de 1.200 de persoane, reprezentativ in randul personalului ministerului.
