În rechizitoriul prin care au fost trimiși în judecată Dorin COCOȘ, Gheorghe ȘTEFAN ( zis PINALTI) Dumitru NICOLAE ( zis NIRO) și Gabriel SANDU, fost ministru al Comunicațiilor în 2009, este prezentată și situația de fapt din 2003-2004, în care sunt descrise împrejurările in care s-a construit REȚEAUA corupției și s-au dat tunuri financiare în marele dosar MICROSOFT.
De câteva luni bune se tot vorbește în spațiul public de corupția din dosarul MICROSOFT începând cu anul 2009, dar se uită că rețeau a fost construită pe vremea Guvernului Năstase, când s-au luat și șpăgi de milioane bune de dolari. Este timpul să readucem aminte de unde vine răul corupției din acest megadosar. Voi folosi fragmente din rechizitoriul DNA.
Citește și: Dosarul Microsoft: De ce au fost iertaţi denunţătorii Florică și Pescariu
- Fapte de corupţie în legătură cu încheierea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2004
În anul 2003, în contextul în care la nivel guvernamental se discuta tot mai mult despre necesitatea intrării în legalitate în ceea ce priveşte utilizarea licenţelor Microsoft, Florică Claudiu, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers în România, a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului.
Personajele și rolul lor
În această afacere au fost cooptaţi:
- Dragoş Stan – administrator al firmei SCOP COMPUTERS SA (care avea ca principal obiect principal de activitate comerţul cu calculatoare, echipamente periferice şi software), căruia îi revenea rolul de a asigura un circuit al sumelor de bani care să permită plata unor comisioane către persoanele decidente prin înfiinţarea unor societăţi de tip Off – shore;
- Khalil Abi Chahine – căruia îi revenea sarcina de a intermedia, direct sau prin intermediul altor persoane, relaţia cu Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) şi Secretariatul General al Guvernului (SGG);
- Culacov Nicolae Dan Constantin – administrator la OMNITECH TRADING SA, apropiat al ministrul Mihai Nicolae Tănăsescu, care a avut rolul de a obţine aprobările de la Ministerul Finanţelor Publice şi de a obţine scrisoarea de confort;
- Ujeniuc Alexandru – administrator al SC Dim Soft SRL, care avea rolul de a sigura suportul tehnic necesar vis-a-vis de relaţiile îndelungate ale firmei cu Microsoft şi relaţionarea cu persoanele din conducerea Microsoft România, precum şi deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie plătite foloase unor funcţionari implicaţi;
- Dinu Pescariu – care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă asupra unor membri ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi;
- Nicolaescu Dragoş – care trebuia să asigure suport tehnic, deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi;
- Pletea Florin – pentru suport tehnic şi deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi.
Citește și: VIDEO. Cum au vrut să scape de închisoare personajele-cheie din dosarul Microsoft
Cum s-au pus la lucru roțile REȚELEI de corupție
În contextul în care opoziţia lui BITTNER Alexandru – cunoscut ca un apropiat al premierului NĂSTASE Adrian la acel moment -, faţă de firma Fujitsu Siemens Computers era deja cunoscută din derularea proiectului „Sistem Educațional Informatizat” (SEI) , martorii Florică Claudiu şi Pescariu Dinu Mihail l-au contactat pe inculpatul Nicolae Dumitru ( ZIS NIRO), despre care cunoşteau că are influenţă asupra lui Bittner Alexandru şi asupra altor membrii ai Guvernului, pentru a-şi exercita influenţa asupra acestora şi pentru a le facilita încheierea contractului.
În cadrul unei întrevederi din anul 2004, Bittner Alexandru l-a întrebat ( pe un denunțător – nota mea)d acă o cunoaşte pe Irina Socol şi dacă aceasta ar fi dispusă să lucreze cu Omnilogic în locul lui Florică Claudiu.
Bittner Alexandru i-a spus că la nivelul Guvernului se doreşte ca proiectul SEI să se facă altfel decât până la acel moment şi că tot acesta i-a precizat că „va PRELUA el hăţurile”, indicaţiile privind derularea proiectului fiind date de primul ministru Adrian NĂSTASE .
Existau relaţii tensionate între firma Fujitsu Siemens Computers (CLAUDIU FLORICĂ) şi aparatul guvernamental şi demonstrează faptul că Bittner Alexandru acţiona ca un interpus al prim ministrului Adrian Năstase.
Bittner Alexandru „era o persoană cu foarte multă influenţă asupra Guvernului, mai exact asupra premierului Adrian Năstase, fiind de notorietate că este un apropiat al familiei Năstase” ( din declarația unui martor protejat).
Cooptarea lui Dumitru Nicolae, zis NIRO, pe post de finanțator al șpăgilor
În 2004, BITTNER Alexandru a pretins : „Dacă nu-mi daţi 3.800.000 USD, nu se va realiza afacerea! Uitaţi de afacere!”
Având in vedere că autorii Claudiu Florică şi Pescariu Dinu Mihail, cumpărători de influență, nu dispuneau de resursele financiare necesare plăţii sumelor PRETINSE de către Bittner Alexandru pentru ca firma Fujitsu Siemens Computers să semneze cu Guvernul României contractul de licenţiere Microsoft, în anul 2004, Dumitru Nicolae ( zis NIRO) i-a remis lui Bittner Alexandru suma de 3.800.000 de euro în mai multe tranşe (un avans de 1.000.000 SUD şi diferenţa până la 1.800.000 de euro în alte 6-7 rate).
Din probatoriul administrat rezultă că banii au fost remişi de inculpatul Dumitru Nicolae (NIRO) , numerar.
În cursul anului 2004, inculpatul Dumitru Nicolae i-a remis lui Bittner Alexandru – persoană despre care cunoştea că la data respectivă era foarte influentă la nivelul Guvernului- , suma de circa 4.000.000 USD pentru ca acesta să faciliteze derularea unei afaceri în domeniul IT.
După remiterea primei tranșe de 1.000.000 USD către Bittner Alexandru, inculpatul Dumitru Nicolae, pentru a înlesni derularea în bune condiţii a contractului, a intervenit la Şerban Mihăilescu, căruia i-a remis suma de 800.000 de euro. Acesta avea influenţă la Secretariatul General al Guvernului, unde se blocase contractul.
Bejinariu Eugen, secretar general al Guvernului în anul 2004 , a declarat că, în săptămâna următoare numirii sale în funcţie s-a prezentat la el la birou Dan NICA, care l-a informat că fuseseră demarate procedurile de achiziţionare a unor licenţe Microsoft, şi că se luase hotărârea ca acest contract să fie semnat la nivel de Secretariat General al Guvernului.
La câteva zile a venit, din nou, la biroul său ( al lui Bejinariu) Dan Nica, însoţit de suspectul Şerban Mihăilescu, care i-a confirmat „cele spuse de Nica”, apreciind că această întrevedere ar fi avut loc pentru a fi mai convingători.
Inculpatul Dumitru Nicolae a recuperat, atât suma de 4.800.000 de USD cât şi suma de 800.000 USD, banii fiind transferaţi în contul firmei Running Total Ltd., în baza unui contract încheiat cu firma Slytering, despre care se cunoştea că îi aparţine martorului Pescariu Dinu Mihail.
De asemenea, inculpatul Dumitru Nicolae (NIRO) recunoaşte că pentru influenţa pe care a exercitat-o asupra lui Bittner Alexandru şi asupra suspectului Mihăilescu Şerban a primit de la martorii Pescariu Dinu Mihail şi Florică Claudiu suma de 2.050.000 USD.
Cum au circulat șpăgile
Raportul de constatare întocmit în cauză , a stabilit următoarele:
În data de 22.01.2004 între Profinet Aktiengesellschaft, în calitate de „contractor”, şi Slytherin Marketing Ltd, cu sediul în Insulele Virgine Britanice, în calitate de „consultant – service provider” (consultant – prestator/furnizor de servicii) a fost încheiat un contract de consultanţă şi prestări servicii („Consultancy and Service Supply Agreement no. 2”).
La articolul 1 se prevede că Principalul Contractant (definit în Anexa A drept Fujitsu Siemens Computers GesmbH Austria) se angajează să vândă pe baze contractuale Beneficiarului (definit în Anexa A drept Secretariatul General al Guvernului României), şi Beneficiarul se angajează să plătească licențe pentru dreptul neexclusiv de a folosi produse software.
Slytehrin Marketing Ltd a încasat de la Profinet AG suma totală de 22.726.577 USD (15.525.000 USD în data de 13.05.2004 şi 7.201.577 USD în data de 01.12.2004) în contul 793095-42 (USD) Elveția. Din sumele încasate au fost dispuse următoarele plăţi:
- în data de 14.05.2004:
- 4.950.000 USD către Running Total Group Ltd;
- 3.970.000 USD către Zonko Overseas Ltd;
- 1.900.000 USD către Dinu Pescariu;
- 1.250.000 USD către Meneldil Associated SA;
- 450.000 USD către Nero Invest & Finance SA;
- 450.000 USD către Quinn Associates Ltd;
- 300.000 USD către Adrian Ujeniuc;
- 2.250.000 USD către Casherdeen Establishment;
- în data de 22.07.2004 suma de 2.000 USD către contul NO18721Gauss,
- în data de 02.12.2004:
- 2.700.000 USD către Running Total Group Ltd;
- 1.880.057 USD către Zonko Overseas Ltd;
- 1.300.000 USD către Dinu Pescariu;
- 150.000 USD către Quinn Associates Ltd;
- 140.000 USD către Adrian Ujeniuc;
- 128.000 USD către Nero Invest & Finance SA.
- în data de 07.12.2004 suma de 3.871,19 USD către contul în euro 793095-42-1, ce aparţine Slytherin Marketing Ltd;
- în data de 16.12.2004 suma de 900.000 USD către Atlantis AG.
S-a stabilit, de asemenea că, Running Total Group Ltd a emis către Slytherin Marketing Ltd două facturi:
- factura din data de 29.04.2004 pentru suma de 4.950.000 USD (sunt menţionate serviciile aşa cum au fost înscrise în contract);
- factura din data de 26.11.2004 pentru suma de 2.700.000 USD (sunt înscrise aceleaşi servicii, nu se specifică servicii suplimentare).
Facturile au fost achitate de Slytherin Marketing Ltd în datele de 13.05.2004 şi 02.12.2004 în contul Zurich, Elveţia.
