Proiectul autostrăzii Bucureşti – Braşov care urma să includă şi segmentul de aproape 60 de kilometri de la Comarnic la Braşov este discutat de autorităţi încă de la începutul anilor 2000.
Lipsa de finanţare a întârziat lucrările an de an, deşi termenul de finalizare a întregii autostrăzii fusese preconizat pentru 2013. Abia în 2008 a fost dat ordinul de începere a lucrărilor pentru segmentul de autostradă de la Bucureşti la Ploieşti, iar pentru Comarnic-Braşov nici în prezent nu este realizat vreun metru de drum.
Proiectul de dezvoltare al autostrazii prevedea iniţial patru tronsoane de lucru pe o lungime de aproximativ 164 kilometri, distanta care ar putea fi parcursa cu automobilul in doar o ora si jumatate. În 2012, lucrările sunt în stadiu avansat doar pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti (urmând să fie deschis parţial traficului din aceast an), pentru Ploieşti-Comarnic încă se studiază rentabilitatea proiectului, iar Comarnic -Braşov urmează să fie relansat în acest an.
Parteneriat public-privat pentru management de proiect
Aflat într-o vizită în Mareaî Britanie, ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a participat la un eveniment pe tema parteneriatului public-privat (PPP) organizat de Trezoreria Marii Britanii.
„Am discutat despre creşterea capacităţii administrative de gestionare a proiectelor în PPP ca să putem manageria aceste proiecte. În acest sens, am înfiinţat la nivelul ministerului un comitet de PPP, iar membrii săi vor primi asistenţă la realizarea proiectelor. Trebuie spus că Marea Britanie este lider în proiecte de PPP şi acordă asistenţă pentru astfel de proiecte în peste 40 de ţări”, a declarat Alexandru Nazare, potrivit agenţiei Mediafax.
Ministrul Transporturilor a discutat despre modalitatea prin care România poate primi asistenţă şi din partea Băncii Europene de Investiţii, care are o divizie specializată pentru proiecte PPP.
Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.
Licitatia pentru construirea prin concesionare a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov fusese câştigată, în luna mai 2009, de consorţiul format din companiile Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions SA, Vinci Construction Grand Projets SAS si Aktor SA, valoarea contractului fiind de 1,5 miliarde euro.
Investiţie de 900 milioane euro pentru drumul de centură
Tronsonul de autostradă Comarnic-Brasov era prevăzut să aibă prin proiect o lungime de 58 kilometri şi 57 de poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri. Autostrada urma să fie data în concesiune pe 30 de ani şi se preconiza ca viitorul constructor să îşi recupereze valoarea investitiei fie din taxa de autostradă, dacă Guvernul va decide plata unei taxe, sau din alocaţii de la bugetul de stat, în cazul în care circulaţia pe viitoarea autostrada A3 nu va fi taxată.
Un alt proiect Ministerului Transporturilor este construcţia unui inel de circulaţie în regim de autostradă în jurul Bucureştiului, evaluat la aproximativ 900 milioane euro. Şi pentru acest proiect studiile de fezabilitate au fost realizate din 2007, iar finalizarea lucrărilor fusese prevăztută iniţial pentru 2010.
România are în prezent 370 km de autostradă, pe rutele Bucureşti-Cernavodă, Bucureşti-Piteşti şi Câmpia Turzii-Gilău. Totodată, anul trecut au fost deschise circulaţiei, fără însă a fi finalizate, tronsoanele Timişoara-Arad (32 km), centura ocolitoare Constanţa (aproximativ 8 km) şi Medgidia-Constanţa (circa 25 km).
În prezent se află în execuţie alţi 434 km (4,09 miliarde euro), în curs de semnare a contractelor 25,6 km (134 milioane euro) şi în curs de licitare 111 km (1,1 miliarde euro).