-1 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăSpecialSe incearca legalizarea mitei electorale!

Se incearca legalizarea mitei electorale!

In ciuda vacantei parlamentare care se apropie, un nou proiect de anvergura promite sa „incaiere” taberele politice in urmatoarele luni: crearea unui Cod electoral. Pentru realizarea acestuia a fost infiintata chiar si o comisie parlamentara speciala, formata din 17 senatori si deputati, careia ii revine misiunea sa comaseze zecile de proiecte legislative existente intr-unul singur, care sa reglementeze atat alegerile locale, parlamentare si prezidentiale, cat si pe cele pentru Parlamentul European.

La prima vedere, lucrurile par simple. In realitate insa, situatia este complicata atat din cauza numarului mare de proiecte care trebuie discutate, cat si a continutului unora dintre ele. Pe masa comisiei mixte a ajuns, de pilda, noua forma a legii finantarii partidelor, conceputa de Ministerul Justitiei si neagreata de o parte considerabila a clasei politice. Pentru unii, deranjant este atat continutul proiectului, dar mai ales cine il promoveaza, adica ministrul Monica Macovei. Dificultati vor aparea si in functionarea comisiei speciale, in conditiile in care presedinte a fost numit… ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, Mihai Voicu, iar balanta putere-opozitie poate fi inclinata de un singur deputat, Varujan Pambuccian, apartinand minoritatilor nationale.
Mai trebuie mentionat ca, la propunerile politicienilor, s-a adaugat si una venita din partea societatii civile. Este vorba de proiectul de Cod electoral prezentat de Asociatia ProDemocratia.

APD: Vot prin corespondenta si „garantii” bancare

Asociatia ProDemocratia sustine ca noile reglementari propuse „ar garanta corectitudinea actului votarii, ar spori credibilitatea si eficienta organismelor electorale, ar creste transparenta in domeniile finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale”.
Asociatia propune, in primul rand, reorganizarea Autoritatii Electorale Permanente. Potrivit codului propus de APD, aceasta ar urma sa devina o institutie autonoma si neutra din punct de vedere politic, cu un buget propriu si cu reprezentare atat la nivel central, cat la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Conducerea Autoritatii Electorale (AE) ar urma sa fie formata din cinci membri: cate doi numiti de Senat, respectiv de Camera Deputatilor (atat din partea majoritatii, cat si a opozitiei), iar unul de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. Totodata, va fi introdusa o conditie suplimentara pentru asigurarea independentei politice a AE: membrii sa nu fi apartinut, in ultimii patru ani, vreunui partid politic sau vreunei organizatii care participa la alegeri sau sa nu fie rude pana la gradul al patrulea cu presedintele Romaniei, cu presedintii celor doua Camere, cu membrii Guvernului sau cu liderii partidelor politice.
In ceea ce priveste competitorii electorali, cea mai importanta noutate propusa de APD se refera la obligativitatea, in momentul depunerii propunerilor de candidaturi, a dovezii constituirii unui depozit bancar, intr-un cont al AE, cu valoarea stabilita in functie de tipul de alegeri si numarul de candidati. Dupa alegeri, respectiva suma va fi returnata doar partidelor politice, aliantelor sau candidatilor independenti care obtin cel putin 2% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscriptiei electorale ori, dupa caz, la nivel national. Prin aceasta masura, APD vizeaza limitarea risipirii banului public, in sensul ca partidele sau candidatii cu o reprezentativitate foarte scazuta ar participa pe propriii bani la procesul electoral.
Modificari importante sunt propuse de APD si in legatura cu actul votarii, pentru a nu se mai repeta situatiile de la alegerile din 2004 sau de la referendumul din 2003. Inspirandu-se din legislatia europeana, asociatia propune sa se renunte la urnele mobile pentru persoanele netransportabile si la posibilitatea votarii la alta sectie daca alegatorul nu se afla in localitatea de domiciliu. In schimbul acestor variante se avanseaza cea a votului prin corespondenta.
In ceea ce priveste sistemul de vot, APD propune ca alegerea Senatului, Camerei Deputatilor si consiliilor judetene sa se realizeze pe baza unui sistem proportional prin compensare, fundamentat pe scrutinul intr-un singur tur in circumscriptii uninominale. Acelasi sistem ar fi folosit si pentru consiliile locale, cu exceptia celor din localitatile cu o populatie mai mica de 15.000 de locuitori, pentru care se propune pastrarea scrutinului pe lista.
In cazul alegerilor pentru Parlamentul European, APD inainteaza varianta scrutinului de lista cu vot preferential, desfasurat in circumscriptii electorale constituite la nivelul a opt regiuni de dezvoltare. Prin aceasta metoda, alegatorul va avea posibilitatea fie sa voteze lista de candidati in ordinea in care este propusa, fie sa acorde un vot preferential unuia dintre candidati, altul decat cel trecut pe primul loc.
De remarcat ca, in ceea ce priveste finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, APD sustine propunerile formulate de Ministerul Justitiei.

Finantarea partidelor, ingropata la comisie

Desi ceruta cu insistenta de oficialii europeni, Legea finantarii partidelor politice, conceputa de Ministerul Justitiei, va astepta mult si bine pana cand sa fie dezbatuta si votata de Parlament. Si aceasta deoarece Legislativul a hotarat sa nu o discute separat, ci in contextul crearii Codului electoral, pentru elaborarea caruia a fost infiintata comisia speciala comuna. Dincolo de necesitatea indiscutabila de a fi creat un Cod electoral, problema o constituie incetineala cu care decurg lucrurile in Parlament. Numai pentru infiintarea comisiei au trebuit luni bune. Va mai trece alt timp pana cand structura parlamentara sa-si rezolve treburile de „bucatarie” interna, incepand cu regulamentul de functionare. De-abia dupa aceea va intra „in paine” comisia, condusa de deputatul PNL – ministru pentru Relatia cu Parlamentul, Mihai Alexandru Voicu, si formata din opt parlamentari ai puterii, opt ai opozitiei si unul reprezentand minoritatile nationale. Potrivit chiar unor membri ai comisiei, dezbaterea propriu-zisa a proiectelor ar putea incepe de-abia la toamna. Iar atunci exista sanse considerabile sa se tergiverseze discutiile pe motive de… cvorum.

Exista si propuneri trasnite

Misiunea comisiei speciale infiintate va fi ingreunata si de numarul mare de proiecte depuse de parlamentari. Unii, pentru a raporta probabil la partid ca si-au indeplinit „norma” de propuneri legislative, au depus si cate trei-patru proiecte asemanatoare sau chiar identice.
Deputatul Danut Liga, fost PRM, actualmente independent, a depus nu mai putin de trei propuneri, toate referindu-se la introducerea obligativitatii prezentei la urne a romanilor cu drept de vot. Potrivit acestuia, absenta de la urne ar trebui sa se considere contraventie si ar trebui sa fie sanctionata cu… amenda cuprinsa intre unu si sase salarii medii nete pe economie. Tot aducerea romanilor la vot cu arcanul ar vrea si deputatul PC Daniela Popa. Intr-una din cele patru propuneri semnate de ea si ajunse la comisia speciala, se stabileste obligativitatea participarii la fiecare tur de scrutin si cum sa se calculeze amenda aplicabila pentru absenta.
PRM are un numar si mai mare de proiecte, care merg de la eliminarea posibilitatii ca organizatiile apartinand minoritatilor nationale sa aiba candidat la presedintie (trimitere directa la UDMR) pana la introducerea obligativitatii de a efectua anual un control medical general, inclusiv unul psihiatric, pentru persoanele care ocupa functii publice, de la seful statului, parlamentari, membri ai Guvernului pana la secretari de stat, magistrati si primari.
Nici UDMR nu duce lipsa de propuneri. In colaborare cu… PSD, maghiarii au cerut, prin doua proiecte, ca listele de candidati pentru alegerile parlamentare si consiliile locale si judetene sa fie astfel intocmite incat sa se „asigure reprezentarea paritara a ambelor sexe”.
Din tabara social-democrata ar merita mentionat proiectul care prevede alegerea parlamentarilor prin vot uninominal majoritar, daca nu s-ar dori, in schimb, marirea numarului senatorilor (prin modificarea normei de reprezentare) si nu s-ar incerca legalizarea mitei electorale, sub forma „bunurilor simbolice, inscriptionate cu insemnele partidului”.

Cele mai citite

Rezidențiat: Un sistem medical care strigă după ajutor

În timp ce peste 10.000 de candidați au susținut examenul de rezidențiat, România se confruntă cu un paradox cutremurător: avem un număr mare de...

Mircea Geoană, sprijinit de Sir George Iacobescu în cursa pentru președinția României

Sir George Iacobescu este singurul român înnobilat de Regina Marii Britanii pentru contribuțiile sale excepționale în domeniul caritabil, comunitar și al serviciilor financiare Mircea Geoană,...
Ultima oră
Pe aceeași temă