Cel mai vechi lider politic în funcție dintre toți baronii locali este de departe Marian Oprișan, președintele social-democraţilor din Vrancea încă din anul 1992 și cârmaci unic al județului, în calitate de vicepreședinte și mai apoi președinte al Consiliului Județean din anul 1996 până în prezent.
Dacă în 1968, când s-a organizat România în județe, Vrancea avea circa 54.000 la salariați, iar în 1991 peste 111.000 de angajați și 25 de mari unități industriale, în prezent a mai rămas cu doar 20.000 de persoane care au oficial un loc de muncă.
Din toată industria, mai funcționează doar cea de confecții în lohn și cea de vinificație. În ultimii 20 de ani, sub conducerea lui Marian Oprişan, au dispărut 17 mari unități industriale și alte zeci de microîntreprinderi.
Acestea au fost achiziționate pe mai nimic și mai apoi vândute de „minunații oameni de afaceri” vrânceni – așa cum îi numește preşedintele CJ pe acoliții săi – la fier vechi. Vrancea se află după 26 de ani de conducere pesedistă pe ultimul loc în țară la toți indicatorii economico-sociali.
Rețeta evoluţiei lui Marian Oprişan e clasică, a oportuniștilor care s-au înscris în număr mare în 1990 în FSN, mai apoi au migrat după Ion Iliescu, când a înființat FDSN-ul și mai apoi PDSR-ul. Pe actualul preşedinte al Consiliului Judeţean revoluția din decembrie 1989 l-a prins manechin la Fabrica de Confecții, fiind cunoscut Securității, potrivit unui comunicat al CNSAS, sub numele de cod Renato.
Cel care l-a racolat a fost lt.mj de Securitate Ionel Nistor, actualmente rezervist SRI și consilier local în Consiliul Local Panciu din partea PSD.
În 1992, Marian Oprișan a preluat șefia PDSR-ului de atunci, pe care n-a mai cedat-o nici până în ziua de azi. Ulterior, prin 1997, pe când era vicepreședinte al CJ Vrancea, profitând de iuțeala sa de mână și de nebăgarea de seamă a liderului de facto de atunci, fostul senator, prefect și președinte al Consiliului Judeţean, Nicolae Giurgea, a acţionat pentru scoaterea acestuia din politică. A fost ajutat, după cum a relatat presa vremii, fostul șef al SRI Vrancea gen. (r) Petrache Cîndea. În fapt, acesta din urmă – fost aghiotant și șef de cabinet al generalului Iulian Vlad, fost șef al Securității României – este creatorul politicianului Marian Oprișan.
Episodul milionului din valiză
În anul 1996, Nicolae Giurgea a plecat, în fruntea unei delegații de oameni de afaceri, în vizită în SUA. Potrivit unei ştiri difuzată la acea vreme de Rompres, la controlul vamal executat la aeroportul Otopeni, asupra sa ar fi fost găsită suma de un milion de dolari, pe care acesta voia să o scotă din țară. Informaţia a fost preluată de toată presa şi nu a mai contat că, după o săptămână, Poliția de Frontieră și Vama au infirmat existența unei asemenea sume și a incidentului în chestiune. Minciuna s-a rostogolit ca o piatră de moară care i-a distrus credibilitatea lui Nicolae Giurgea. Astfel calea spre vârful politicii vrâncene i-a fost deschisă tinerei speranțe Marian Oprișan, pe atunci numai vicepreședinte al CJ.
Unși în funcții
De-a lungul timpului ca să-și consolideze poziția de moșier suprem al Vrancei, Marian Oprișan a învăţat de la mentorul său Petrache Cîndea că mai întâi de toate trebuie să te „acoperi informativ”, lucru rezolvat la superlativ prin cooptarea în echipa sa a progeniturilor de milițieni și securiști. Cel mai elocvent exemplu este cel al lui Angel Tîlvăr, un profesor de țară care a fost împins la prima poziție la Senat și acum la Camera Deputaților, pe listele PSD Vrancea. Meritul cel mai de preț al lui Angel este faptul că tatăl său, col. (r) Petre Tîlvăr, a fost până în 1990 șeful Contrainformațiilor din Miliția și Securitatea vrânceană. Din această poziție, l-a avut în baza de lucru și pe Marian Oprișan, dar și pe mama acestuia, Lucia Gherarde, cea care era ofițer de serviciu la Fabrica de Confecții Focșani.
Un alt exemplu este cel al lui Mihai Nedelcu, aflat pe loc eligibil pe listele PSD la Camera Deputaților. Interesant este faptul că tatăl lui Mihai Nedelcu este fostul colonel de Miliție, acum decedat, Gh. Nedelcu. Acesta este cel care l-ar fi anchetat prin anii ’80 pe Marian Oprișan pentru furtul a două motorete MOBRA din Parcul Bălcescu din Focșani, împreună cu Ionel Marin, zis Pică.
Rețeaua lui Portofel
La Administraţia Naţională Apele Române, acelaşi baron Marian Oprişan l-a pus în funcţie în Guvernul Ponta pe omul său de încredere, Vasile Pintilie. Soţia acestuia a fost judecătoare la Focșani, acum pensionată. Această agenţie are bugete de ordinul sutelor de milioane de euro, gestionând toate investiţiile făcute în bazinele hidrografice ale ţării.
În același Guvern Ponta, a fost uns ca secretar de stat la Ministerul Apelor Pădurilor și Gică Duță. Calitatea sa cea mai de preț a fost aceea că soția sa, Silvia Duță, era și încă este judecătoare la Tribunalul Vrancea la Secția Civilă.
Un alt soț de judecătoare uns secretar de stat și mai apoi chiar ministru al Transporturilor este Ghiocel Matache. Daniela Matache a fost chiar președinte al Tribunalului Vrancea şi, coincidenţă, Marian Oprișan personal, cât și Consiliul Județean Vrancea nu au pierdut nici măcar un proces în instanțele vrâncene din cele peste 500 deschise împotriva acestora în ultimii 5 ani.
Pe cumătrul său, George Băeşu, preşedintele CJ Vrancea l-a făcut în 2012, ditamai şeful peste Agenţia pentru Restituirea Proprietăţilor, o instituție cu interese şi afaceri de miliarde de euro. George Băeşu gestionează dosarele românilor care aşteaptă de la stat restituirea bunurilor furate de comunişti din poziția unui demisionar de lux ce primește ilegal salariul de peste 20 de luni de zile, după cum a relatat „România liberă“.
Un alt de-al baronului de Vrancea, Vasile Carnariu, a fost numit şef peste Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Practic, acesta stă pe un munte de bani, gestionând toţi banii europeni pe agricultură, care intră în România.
