În dosarul “Microsoft“, fostul ministru al Educației este cercetată pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Însă „faima“ Ecaterinei Andronescu are o vechime mult mai mare, fiind constant alimentată de legăturile ei cu fenomenul „fabricilor de diplome“ din mediul universitar privat.
Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, în prezent senator, a fost unul dintre demnitarii care s-a declarat șocat de ancheta DNA în cazul fraudei la nivel înalt cu licențe Microsoft. „Este o glumă. Îmi dau foc în piaţa publică dacă cineva îmi pune în cârcă asemenea lucruri. Niciodată nu mi-am pus problema că voi ajunge într-o astfel de situaţie. Mi se pare îngrozitor de mult, mi se pare de neacceptat într-o ţară normală să acuzi un om care nu a luat un ban”, spunea zilele trecute Ecaterina Andronescu.
Demnitara este cercetată pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în perioada în care a avut calitatea de ministru.
Istoria profesională a fostului șef al Educației arată însă că aceasta nu este chiar atât de străină de acuzații de fraudă, plagiat sau încercări de a sprijini interesele obscurse ale unor personaje sau structuri din învățământul superior românesc. „România liberă” a relatat în 2011 despre faptul că Ecaterina Andronescu a primit jumătate de milion de lei de la Ministerul Educaţiei pentru trei proiecte de cercetare pe care le-a condus în aceeaşi perioadă în care era şi șef al acestei instituții. Astfel, în momentul numirii sale în funcţia de ministru, Andronescu era director la trei proiecte de cercetare, de 771.000 lei, 1.085.000 lei şi, respectiv, 819.000 lei, deținând în acelaşi timp calitățile de rector al Universităţii Politehnice Bucureşti şi parlamentar al României. Finanțarea provenea de la bugetul Ministerului Educaţiei, prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). „Proiectele de cercetare le-am câştigat în calitate de profesor şi înaintea momentului în care am fost numită ministru. Contractele trebuiau duse până la capăt, deci nu le puteam abandona. Apoi, în perioada când eu nu am fost ministru, de ce am primit evaluări bune?”, s-a apărat actualul senator.
În 2012, revista internațională Nature, publicația care a dezvăluit plagiatul de care este acuzat premierul Victor Ponta, a scris despre un proiect românesc plagiat prin care cercetătorii au încercat să obţină finanţări pe bani publici.
Un proiect denumit Optical Wireless-based Multi-Gb/s Hybrid Access Network for Broadband Multiservices Applications (OWHAN) a fost înaintat pentru a o finanţare în valoare de 465.000 de euro, fiind elaborat de către opt oameni de ştiinţă de la trei instituţii superioare diferite. Una dintre acestea a fost Universitatea Politehnică din Bucureşti al cărei rector era, la acea vreme, actualul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Potrivit Nature, ea girase proiectul. Doar că portalul integru.org, care vânează tocmai asemenea situații, au examinat proiectul şi au descoperit că a fost copiat din cinci surse diferite. Ian Wassel, de la Universitatea Cambridge, unul dintre experții portalului, a precizat că este unul dintre cele strigătoare la cer cazuri de plagiat pe care le-a văzut.
Ideea facultății fără bacalaureat
Ecaterina Andronescu este și unul dintre principalii politicieni care s-au declarat împotriva unor măsuri care și-au dovedit eficiența în educația românească.
Introducerea, în 2010, a camerelor video la examenul de bacalureat a făcut ca procentul celor care iau diploma să se prăbușească la 50%, după ce ani de zile fusese unul ireal de mare, ajungând și la 90% după Revoluție. O măsură bună, care eradica posibilitatea ca tinerii să copieze la examenul de bacalaureat, a fost contestată de fostul ministru. Ecaterina Andronescu a declarat, imediat după instalarea noului Guvern Ponta, în 2012, că este împotriva folosirii camerelor de supraveghere la bacalureat, deoarece montarea lor este de “natură să umilească profesorul. Este ca şi când ar fi o recunoaştere a faptului că profesorul nu poate singur să stăpânească procesul de fraudare, de copiere, ci are nevoie de supraveghere video”. În realitate, scăderea numărului celor care iau bacalaureat a afectat puternic facultățile private, care s-au confruntat brusc cu o penurie de studenți. Cei care au acuzat-o pe Ecaterina Andronescu că ar ține partea fabricilor de diplome universitate au primit un nou argument în 2011, după o inițiativă care prevedea ca absolvenții învățământului liceal care nu au promovat examenul de bacalaureat să primească dreptul să urmeze în universități un an pregătitor, potrivit programelor de studii de licență, organizate legal în universitate, și a programei de bacalaureat. Măsura cu pricina a fost adoptată, în cele din urmă, anul acesta, de către actualul ministrul al Educației, Remus Pricopie, considerat în presă drept unul dintre oamenii din umbra Ecaterinei Andronescu.
La finalul mandatului de ministru al Educației, în decembrie 2012, Andronescu a mai dat o lovitură educației, după ce a promovat o ordonanță de urgență care prevedea că profesorii universitari pot să fie rectori și după pensionare, rectorii pot fi și parlamentari sau pot avea funcții de conducere în partide politice. De această ordonanţă s-a folosit chiar Ecaterina Andronescu, cea care cumulează în acest moment funcţia de senator şi președintele al Senatului Universității Politehnice București, în procesul pe care l-a avut cu Agenția Națională de Integritate. Toate aceste măsuri fuseseră înlăturate de către fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, autorul unei Legi a Educaţiei reformatoare, care dădea posibilitatea tinerilor oameni de ştiinţă să promoveze pe poziţii universitare importante şi excludea din poziţii-cheie rectorii care nu aveau performanţe ştiinţifice relevante.
De altfel, calitatea slabă a rectorilor pe care măsurile luate de Andronescu îi protejau a fost evidenţiată într-un raport al cercetătorului Liviu Giosan. Deşi ocupă poziţia de profesori universitari de mai multe decenii, 29 de rectori (din 48 analizaţi) au mai puţin de cinci articole publicate. O medie decentă ar fi de unul pe an. Foarte multe dintre articolele publicate nu au nici o rezonanţă în domeniul de activitate al respectivului rector. Peste jumătate dintre ei nu au nici un articol citat în întreaga carieră, ceea ce înseamnă că activitatea lor ştiinţifică a fost zero.
EXCLUSIV Tergiversează Procurorul General ancheta în dosarul șpăgii de 20 milioane $?
Solicitările pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foști miniștri, în dosarul mitei pentru achiziții IT și sisteme de securitate, au fost trimise încă de vineri către procurorul general, Tiberiu Nițu, dar nu au plecat încă de la acesta către Ministerul Justiției și apoi la Parlament, spun surse din Parchetul General. Pe parcursul zilei de ieri, Biroul de presă al Parchetului General nu a fost în măsură să ne dea explicații. (Ondine Gherguț)
Cazul Microsoft nu se va stinge ușor. Ancheta a venit din Statele Unite, așa că nu e o treabă pe care să poți să bănuiești că e făcută pe criterii politice.“
Teodor Meleșcanu, fost șef al SIE
Parlamentarii au „rezolvat“ problema: și-au luat peste o lună de vacanță
Din cei nouă foști miniștri vizați în dosarul Microsoft, trei – Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu și Valerian Vreme – au toate motivele să fie optimiști, deoarece îi pot apăra în fața justiției colegii din Parlament. În cazul primilor doi, începerea urmăririi penale nu se poate face fără avizul Senatului, în timp ce pentru Valerian Vreme procurorii trebuie să primească acceptul Camerei Deputaților. Dacă ne uităm la modul în care, în ultimele luni, parlamentarii s-au apărat reciproc în fața anchetatorilor anticorupție – indiferent de partidul din care fac parte și de declarațiile lor publice -, este previzibil că nici de data aceasta nu vor fi date avize pentru începerea urmăririi penale. În acest caz, am putea vedea cum începe urmărirea penală pentru ceilalți foști miniștri, în timp ce pentru Andronescu, Mihăilescu și Vreme se vor bloca cercetările.
Pentru a nu fi însă acuzați în campania electorală că îi apără pe cei suspectați de corupție, aleșii au apelat la soluția vacanței prelungite. În acest fel, ei împușcă practic doi iepuri de o dată: scapă momentan de problema spinoasă a avizării începerii urmăririi penale și se ocupă liniștiți de campanie. Evident, bucurându-se în continuare de beneficiile care decurg din statutul de parlamentar: diurnă, bani de benzină, cazare și telefon.
La fel ca la alegerile europarlamentare, senatorii au fost cei care au spus primii că-și iau vacanță timp de mai bine de o lună: din 6 octombrie până pe 16 noiembrie. Exemplul lor va fi urmat, mai mult decât probabil, de deputați, așa că în următoarele săptămâni se va pune lacăt pe ușa Parlamentului.
Odată trecute alegerile, la reluarea sesiunii, nu ne putem aștepta oricum la o tranșare prea rapidă a situației, aleșii având la îndemână mai multe metode de tergiversare, începând cu absența de la ședințe și studierea îndelungată a dosarului.
Șova: Eu nu am păreri personale
De altfel, ieri, unii dintre deputații și senatorii care trebuie să decidă dacă vor permite DNA să înceapă urmărirea penală împotriva Ecaterinei Andronescu, a lui Valerian Vreme și a lui Șerban Mihăilescu în dosarul Microsoft au evitat un răspuns categoric cu privire la modul cum vor vota. “Nu ştiu, pentru că nu am primit nici o solicitare. Din talmeş-balmeşul care există acum la televizor, eu nu am înţeles nimic. Numai comuniştii înfierau persoanele dinainte şi decideau dacă sunt vinovate sau nu”, a declarat ieri, pentru „România liberă”, deputatul UNPR Eugen Nicolicea. Un răspuns ezitant a venit și de la purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Șova: “Deoacamdată noi nu am primit nici o solicitare oficială şi nu ştiu care va fi poziţia oficială. Eu nu am păreri personale şi voi merge pe linia pe care o va stabili conducerea după ce vom primi ceva oficial”. Oficial, reprezentanții partidelor din opoziție afirmă că sprijină desfășurarea anchetei DNA. Liderul PDL Cezar Preda a susținut că parlamentarii acestui partid vor vota pentru ridicarea imunităţii în cazul celor implicaţi în dosarul Microsoft: “Dacă votăm împotrivă, ar însemna să stopăm practic dosarul şi ancheta, pentru că aici am înţeles că se cere începerea urmăririi penale, nu arestarea sau altceva”.
O precizare la fel de categorică a venit și de la liberala Cristina Pocora: “Noi vom vota şi pentru justiţie. Credem că Justiţia trebuie să îşi facă treaba în orice condiţii, indiferent despre cine este vorba”.
