5.3 C
București
joi, 14 noiembrie 2024
AcasăSpecialSaramura, risc pentru 7 oraşe

Saramura, risc pentru 7 oraşe

Mai multe localităţi în care există exploatări de sare riscă să aibă aceeaşi soartă ca şi Ocna Mureş. Autorităţile cunosc pericolul, dar nu au nici bani, nici specialişti pentru a rezolva această problemă. La Ocna Mureş, apa infiltrată în galerii a dus deja la surparea unei părţi din oraş.

Foştii angajaţi ai Societăţii Naţionale a Sării spun că autorităţile cunosc pericolul, dar că îl ignoră. „Ce să vă spun, situaţia este cunoscută. Însă fiecare se roagă să nu se întâmple nimic până când nu începe un nou mandat, până când nu vine altcineva”, a spus unul dintre cei care au lucrat în societate timp de 25 de ani. Contactată de România Liberă, actuala conducere a companiei nu a oferit nici o declaraţie oficială până la închiderea ediţiei.

Cele şapte oraşe în pericol sunt Ocna Mureş, acolo unde zilele trecute un depozit al magazinului Plus şi o casă au fost înghiţite de apa sărată din subteran, Ocnele Mari, de lângă Râmnicu Vâlcea, unde au avut loc prăbuşiri ale terenului în apa sărată în anii 2007 şi 2009, Ocna Dej, care este, practic, un cartier al Dejului, Praid, Cacica, Târgu-Ocna şi Slănic Prahova.

Hărţile de risc nu sunt actualizate

Nimeni nu ştie de fapt care este iminenţa pericolului, spun foştii angajaţi ai Societăţii Naţionale a Sării. „Nu mai există specialişti în domeniu, pentru că aceia care au fost ori s-au pensionat, ori au fost daţi afară. Şi pe mine m-au dat afară, deşi sunt doctor în ştiinţe, iar în Societate au rămas oameni numiţi politic”, a spus un fost angajat al societăţii publice, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Unii dintre actualii angajaţi ai societăţii spun că, din cauza lipsei de resurse financiare şi de specialişti, hărţile de risc nu sunt actualizate. De altfel, reprezentanţii companiei Plus, al cărei depozit a fost înghiţit de apa sărată, afirmă că, înainte de a începe construcţia depozitului, au fost efectuate mai multe studii geotehnice care atestau că nu există pericolul prăbuşirii.

Pagube de 4 milioane de lei la Ocna Mureş

Pe de altă parte, primarul PNŢCD din oraşul Ocna Mureş, Augustin Drăguţ, spune că au existat o serie de avertizări legate de pericolul care pândeşte oraşul. „Vă daţi seama, suntem deasupra unei exploatări de sare care datează de 2.000 de ani. Unele exploatări au fost controlate, altele au fost necontrolate. Nimeni nu ştie exact unde sunt zonele cele mai periculoase. Însă acum situaţia s-a stabilizat. Pagubele sunt de circa patru milioane de lei”, a spus Drăguţ. Cei 19 localnici evacuaţi vor primi cu prioritate repartiţii în apartamente ANL, a adăugat el. Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Alba spun că situaţia s-a stabilizat, dar nu pot preciza dacă surparea va continua sau nu. Practic, oraşul Ocna Mureş trăieşte de peste patru decenii sub ameninţarea prăbuşirii pământului. Deja, o mare parte a centrului oraşului a fost înghiţit de apa sărată din subteran. Oraşul este construit deasupra unui complex de galerii subterane care datau de sute de ani. Aceste galerii au fost inundate de izvoare subterane, iar stratul de sare a fost dizolvat, apoi pământul s-a prăbuşit. Apa izvoarelor subterane continuă să se infiltreze, iar bucăţi din stratul de sare continuă să fie dizolvate, astfel că pământul continuă se se surpe periodic. Suprafaţa craterului format în urma surpării de miercuri este de circa 2.000 de metri pătraţi.

Bani din saramură

Sarea de la Ocna Mureş este deopotrivă un blestem şi o oportunitate pentru oraş. Principalul agent economic din Ocna Mureş este UPSOM Ocna Mureş, companie fondată de familia baronilor belgieni Solvay. Compania exploatează tocmai saramura din centrul oraşului pentru a produce sodă calcinată, silicat de sodiu ori bicarbonat de sodiu, precum şi alţi produşi derivaţi din clorura de sodiu. Înainte de instalarea comunismului, tocmai datorită faptului că uzina din Ocna Mureş era una deosebit de profitabilă, oraşul era unul dintre cele mai bogate din România. După confiscarea fabricii de către comunişti, oraşul a început să sărăcească. După anul 1989, fabrica a trecut printr-o serie de perioade dificile, care au avut drept consecinţă creşterea numărului de şomeri din Ocna Mureş, a gradului de sărăcie şi lipsa banilor pentru investiţiile care ar fi putut să prevină prăbuşirile de teren.

Cele mai citite

Investițiile străine în România cresc, dar numărul noilor companii cu capital străin scade semnificativ

Italia deține cel mai mare număr de firme (53.411) înregistrate în România Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 5,362 miliarde de euro în...

Protest la Fabrica de Arme Cugir: Angajații cer contracte clare pentru viitorul companiei

Membrii sindicatului „Apărarea” de la Fabrica de Arme Cugir au protestat, joi dimineață, în fața întreprinderii, solicitând stabilitate și transparență, în privința contractelor de...

ISU Dâmbovița: Concentraţiile de gaz sunt monitorizate în localitatea Doiceşti, după o refulare de apă la forarea unui puţ

Concentraţiile de gaz sunt monitorizate în localitatea Doiceşti, după o refulare de apă la forarea unui puţ, informează, miercuri seara, Inspectoratul pentru Situaţii de...
Ultima oră
Pe aceeași temă