» Peste 1.200 de militari, jandarmi si politisti romani sunt detasati in misiuni de mentinere a pacii in teatrele de operatiuni din strainatate. Directorul Colegiului National de Aparare, Iulian Fota, crede ca "fara aceste participari, Romania ar fi invizibila pe plan international".
Trupe romanesti
Participarea la misiuni in strainatate este, in opinia lui Iulian Fota, "singura modalitate de a castiga prestigiu international si de a consolida relatia dintre state". Romania are in prezent peste 1.200 de militari, jandarmi si politisti detasati in misiuni de mentinere a pacii in teatrele de operatiuni din strainatate. Iulian Fota considera ca, avand in vedere ca "nu exista proiecte ale Ministerului de Externe solide, ca sunt probleme cu reformele interne, iar credibilitatea tarii este slaba, fara aceste participari Romania ar fi invizibila pe plan international". Contingentul romanesc cel mai numeros este in Afganistan, unde Romania are 566 de militari. In Irak sunt circa 400 de militari romani care actioneaza in cadrul Operatiunii "Iraqi Freedom". In Kosovo, 86 de militari actioneaza in misiunea KFOR, condusa de NATO. Lor li se adauga 115 jandarmi si 67 de politisti, prezenti acolo inca din 1999, care actioneaza sub egida ONU. Romania este prezenta cu trupe si in Bosnia-Hertegovina, Timorul de Est, Republica Democrata Congo, Haiti si Macedonia.
Autoritatile romane, decise sa nu recunoasca independenta Kosovo, au hotarat totusi mentinerea trupelor de militari si jandarmi in provincie. Atitudinea aparent oscilanta a Romaniei este vazuta de Iulian Fota, directorul Colegiului National de Aparare, ca rezultat al faptului ca "pe de-o parte, Romania trebuie sa fie un bun membru al UE, iar pe de alta este ingrijorata de o situatie care s-ar putea constitui intr-un precedent". In acelasi sens, Michael Radu, cercetator la Institutul pentru Politica Externa din Philadelphia, ne-a explicat ca mesajul pe care il trimite Bucurestiul prin mentinerea trupelor in Kosovo este "in principiu, acelasi ca si cel dat de celelalte tari din UE care refuza recunoasterea «Republicii Kosovo», anume ca, desi este o idee periculoasa si «ilegala», Romania ramane solidara cu aliantele fata de NATO si UE."
Cu toate ca prezenta soldatilor romani in Kosovo ar putea echivala cu o recunoastere a independentei provinciei, ministrul Apararii, Teodor Melescanu, a declarat ieri ca Romania isi mentine trupele de militari care se afla deja in Kosovo. De altfel, dupa proclamarea independentei Kosovo trupele romanesti din acea zona aflate sub mandat ONU vor fi transferate, in circa 120 de zile, catre misiunea UE – EULEX. Teodor Melescanu a adaugat insa ca o suplimentare a numarului militarilor romani "ar putea ridica probleme reale legate de statutul si de baza juridica a prezentei lor acolo", ceea ce s-ar putea realiza numai in cazul in care Serbia ar formula o cerere in acest sens. Pe de alta parte, retragerea fortelor romane din Kosovo ar trebui analizata din perspectiva consecintelor, crede ministrul de Interne, Cristian David. Senatorul UDMR, Karoly Ferenc Szabo, membru al Comisiei de aparare, cu toate ca recunoaste ca rolul trupelor romane in Kosovo este unul umanitar, este de parere ca "tocmai o masura unilaterala de intrerupere a prezentei romanesti acolo ar insemna recunoasterea independentei provinciei". Senatorul UDMR crede insa ca este numai o chestiune de timp pana cand Guvernul de la Bucuresti "se va alinia la pozitia celorlalte tari care recunosc independenta Kosovo". Baza juridica a retragerii a fost oferita, tot ieri, de presedintele Comisiei de aparare din Senat, Cristian Diaconescu, care a spus ca Romania poate invoca existenta unor vicii de procedura in Rezolutia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, cea in baza careia au fost trimise trupe romanesti in Kosovo, fara a incalca memorandumul semnat ulterior, in 2002, de autoritatile de la Bucuresti cu ONU. Analistul Iulian Fota argumenteaza ca, in cazul in care Romania decide sa-si mentina pozitia de nerecunoastere a independentei Kosovo fara a tine cont de semnalele venite de la Bruxelles, "ar fi ceva catastrofal" pentru ca "in UE conteaza loialitatea", iar acest lucru ar insemna ca Romania nu se solidarizeaza cu membrii UE. In plus, a mai adaugat Fota, "riscam sa fim de partea Rusiei si nu de partea UE". De asemenea, Michael Radu socoteste ca Romania, "nefiind singura tara care face acest lucru, nu face decat sa demonstreze ceva evident: ca Europa nu este nici unita, nici foarte credibila ca putere cu pretentii, in plus este pentru prima oara cand Romania si-a manifestat existenta libera ca membru al UE".
