Statul român îi va plăti lui Alexandru Uioreanu, condamnat cu suspendare pentru trafic de droguri, suma de 3.000 de euro drept despăgubire pentru condiţiile proaste din timpul arestului preventiv, informează Mediafax.
Curtea a comunicat în cursul săptămânii trecute decizia în baza căreia statul român recunoaște că lui Alexandru Uioreanu i-au fost încălcate drepturile omului, urmând ca în termen de trei luni să îi plătească tânărului despăgubiri în valoare de 3.000 de euro, potrivit avocatului care s-a ocupat de demersurile făcute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) privind plângerea lui Alexandru Uioreanu, Lucian Criste,
„În 11 februarie, CEDO a luat la cunoștință declarațiile părților privind plângerea făcută de noi, iar săptămâna trecută ni s-a adus la cunoștință decizia potrivit căreia statul român se obligă să plătească despăgubiri în valoare de 3.000 de euro. Aceste despăgubiri vor fi plătite în termen de trei luni de la comunicarea deciziei. În acest caz nu vorbim de o sentință obligatorie impusă de CEDO, ci de o înțelegere amiabilă. Având în vedere că CEDO e copleșită de astfel de plângeri, cum e a noastră, privind condițiile din arestul preventiv, mai exact transportul deținuților în timpul perioadei de arest, procedura a fost adaptată și Curtea a propus o împăcare amiabilă. Adică, statul recunoaște că reclamantului i-a fost încălcat articolul 3 din Convenția privind Drepturile Omului și ambele părți sunt de acord cu despăgubirile stabilite de CEDO”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Lucian Criste.
Avocatul Lucian Criste a mai spus că demersurile la CEDO au fost începute în ianuarie 2014 și că Alexandru Uioreanu, clientul său, s-a plâns de condițiile în care a fost transportat, când era arestat preventiv pentru trafic de droguri, de la Cluj la București, la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde avea termen în proces.
„Condițiile în care sunt transportați deținuții sunt inumane și, din această cauză, mulți inculpați refuză să se prezinte în fața Înaltei Curți. Plângerea noastră a avut ca obiect tocmai un astfel de transport când clientul meu a fost cazat peste noapte în Penitenciarul Aiud în camere de tranzit. În aceste camere de tranzit condițiile sunt cum nu se poate mai proaste, de multe ori condamnații definitiv sunt cazați în același loc cu persoanele arestate preventiv, deci România nu are remedii interne la astfel de probleme”, a mai declarat Lucian Criste.
Alexandru Uioreanu, fiul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu, a fost condamnat, în iunie 2014, de instanţa supremă, la opt luni de închisoare cu suspendare, pentru trafic de droguri, decizia fiind definitivă.
Iniţial, Curtea de Apel Cluj a hotărât, în 13 septembrie 2013, condamnarea lui Alexandru Uioreanu la o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să schimbe sentinţa.
În acelaşi dosar au fost condamnaţi şi fraţii Ferenc Nagy şi Gyongyver Nagy, cei care, spuneau anchetatorii, aduceau drogurile din Ungaria. Primul dintre ei a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce al doilea a primit o pedeapsă de doi ani şi patru luni, tot cu suspendare.
Alexandru Uioreanu a fost ridicat de anchetatori în 19 decembrie 2012, fiind acuzat de trafic de droguri, şi a fost reţinut de procurorii DIICOT – Structura Teritorială Cluj.
Fiul lui Horea Uioreanu a fost suspectat că ar fi vândut haşiş în unităţi de învăţământ. Ulterior, el a fost arestat preventiv, alături de alte două persoane cercetate în acelaşi dosar, de Tribunalul Cluj. Instanţa arăta în motivarea sentinţei că „Alexandru Uioreanu a recunoscut cu sinceritate învinuirea adusă, declarând că este consumator de droguri de risc şi, în acest context, în cursul anului 2012, în mod frecvent a oferit cu titlu gratuit sau contra cost droguri de risc către mai multe persoane”.
În 3 ianuarie 2013, Tribunalul Cluj a prelungit cu 20 de zile mandatul de arestare emis pe numele acestuia, însă în 11 ianuarie 2013 a admis cererea de eliberare pe cauţiune a lui Alexandru Uioreanu, cauţiunea fiind stabilită la 10.000 de lei. Decizia a fost contestată de procurori, iar Curtea de Apel Cluj a admis recursul, astfel că Uioreanu nu a fost atunci eliberat. La sfârşitul lunii ianuarie 2012, Alexandru Uioreanu a fost eliberat din arest.
În 23 ianuarie 2013, Alexandru Uioreanu a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, iar în 27 martie 2013 a fost condamnat de Tribunalul Cluj la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de droguri. Sentinţa a fost atacată cu apel atât de Uioreanu, cât şi de procurorii DIICOT Cluj.
În 12 iulie 2013, Curtea de Apel Cluj a dispus înlocuirea măsurii interdicţiei de a părăsi ţara dată în cazul lui Alexandru Uioreanu cu cea a arestării preventive. Decizia Curţii de Apel Cluj a fost contestată de Alexandru Uioreanu la instanţa supremă, astfel că măsura arestării preventive nu a fost pusă atunci în executare.
În 25 iulie 2013, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins ca nefondat recursul lui Alexandru Uioreanu şi au dispus înlocuirea măsurii interdicţiei de a părăsi ţara cu cea a arestării preventive, astfel că Uioreanu a fost arestat din nou.
Tatăl lui Alexandru Uioreanu, Horea Uioreanu, este judecat pentru fapte de corupţie, alături de oamenii de afaceri Ioan Bene și Vasile Pogăcean, toţi trei fiind puşi sub control judiciar.
În 23 iunie 2014, Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.
Procesul de corupție în care unul din inculpaţi este Horea Uioreanu a început, în 2 martie, la Tribunalul Cluj, după nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată.
