Judecătorul Mircea Aron este noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Luminița Palade vicepreședinte. Aron și Palade au fost singurii candidați, alegerea lor de ieri fiind o formalitate.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a schimbat conducerea, în urma alegerilor interne care au avut loc ieri. Înainte de acest moment, președintele în exercițiu Marius Tudose a prezentat bilanțul CSM pe anul trecut. O cutumă încetățenită de președintele Traian Băsescu era ca la prezentarea acestui bilanț să participe și președintele statului, dar ieri Klaus Iohannis nu a fost prezent. Din partea Președinției a participat Simina Tănăsescu, consilier pe probleme constituționale.
Absența președintelui a fost amendată de către judecătorul Horațius Dumbravă, membru CSM. Acesta a declarat că și-ar fi dorit ca șeful statului să fi fost prezent la ședință pentru a-i răspunde direct la întrebări. „A crescut îngrijorător numărul de atacuri la adresa independenței justiției și aș vrea ca și președintele să se raporteze la acest lucru“, a precizat Horațiu Dumbravă.
Judecătorul a cerut Președinției “semnal de transparență, care să spună că nu există nici un judecător ofițer acoperit“. Potrivit legii, magistrații nu au voie să colaboreze cu serviciile secrete, nu au voie să fie ofițeri acoperiți, controlul fiind declarația pe propria răspundere a magistraților.
6 judecători excluși, 23 suspendați
Marius Tudose, președintele CSM în anul 2015, a prezentat realizările Consiliului Superior al Magistraturii și vulnerabilitățile sistemului judiciar din România. Între realizările CSM, amintim dezvoltarea capacității de instruire a magistraților în cadrul Institutului Național al Magistraturii și a personalului auxiliar de specialitate, asigurarea transparenței, amendarea ingerințelor în înfăptuirea actului de Justiție.
Între vulnerabilități, Marius Tudose a amintit că în anul 2015 s-a înregistrat recordul sancțiunilor aplicate magistraților: șase judecători au fost excluși din magistratură; 11 judecători și 12 procurori au fost suspendați deoarece au fost trimiși în judecată în dosare penale.
Au fost administrate și alte sancțiuni (avertisment), în total fiind sancționați 42 de magistrați. “Aplicarea sancțiunii disciplinare a excluderii din magistratură, în 2015, pentru un număr de șase judecători conduce la concluzia creșterii eficienței activității Direcției pentru judecători din cadrul Inspecției Judiciare și a gradului de responsabilitate și fermitate a Secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului. Însă, dincolo de procesul sancționator, este necesară adoptarea unor măsuri mai ample de prevenire a unor astfel de abateri. Dacă adăugăm la cifrele prezentate anterior şi deciziile Secţiilor Consiliului de suspendare din funcţia de judecător/procuror ca urmare a luării de măsuri preventive/trimitere în judecată a unui număr de 11 judecători, respectiv, 12 procurori, precum şi cele două hotărâri ale Secţiilor privind încălcarea prevederilor Codului deontologic, se conturează o vulnerabilitate internă a sistemului determinată de calitatea unei părţi a resurselor umane. Gravitatea acesteia este accentuată de poziţionarea profesiei de magistrat în categoria profesiilor de elită, de rolul extrem de important al sistemului judiciar în configuraţia statală şi de consecinţele generate la nivel de aşteptare al societăţii în justiţie şi profesioniştii săi“, a declarat Marius Tudose.
Pe de altă parte, vicepreședintele CSM din anul 2015, procurorul Bogdan Gabor, a atras atenția asupra faptului că sancționarea unui număr-record de magistrați în 2015 nu reprezintă o vulnerabilitate a sistemului, ci reacția eficientă pentru apărarea sistemului judiciar de acte de indisciplină și de corupție.
„Cetățenii României au început să aibă o încredere mai mare în actele de justiție, la toate nivelurile. Eu nu văd, deci, de pe acest palier, combaterea unor acte de indisciplină în sistemul judiciar ca pe o vulnerabilitate, ci ca pe o oportunitate“, a susținut fostul vicepreședinte al CSM.
Livia Stanciu: „Încă mai există politicieni care își doresc o justiție controlată“
Livia Stanciu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și membru de drept al CSM a readus în discuție faptul că “încă mai există politicieni care își doresc o Justiție controlată și noi toți trebuie să facem front comun împotriva unor astfel de atitudini (…)“.
Judecătoarea a readus în discuție atacurile politicienilor atunci cand s-a sustinut că și celeritatea soluționării cauzelor ar ține de culoarea politică a inculpaților. „Dacă dorim să avem o justiție modernă în România, trebuie ca și celelalte puteri ale statului să înțeleagă faptul că separația puterilor în statul de drept nu înseamnă antagonismul acestor puteri. Trebuie să avem în vedere faptul că interesul public nu este servit prin suspiciune și acuze reciproce sau prin încercarea reprezentanților statului de a-și ascunde eșecurile prin culpabilizarea celorlalți“, a precizat președinta Înaltei Curți.
Raluca Prună: „Intenția mea este să identificăm cele 4-5 chestiuni esențiale“
Ministrul Justiției, Raluca Prună, membru de drept al CSM, și-a arătat disponibilitatea de a colabora cu magistrații pentru modernizarea legislației care reglementează funcționarea Justiției și de a le susține propunerile în Executiv și în Parlament. “Așteptarea publică este ca atunci când sistemul identifică acele probleme de integritate sau de imagine în sistem, să fie capabil, să aibă anticorpii necesari pentru a se izola de astfel de fenomene care pot să aducă o atingere mare imaginii justiției în România“, a psus Raluca Prună.
Ministrul Raluca Prună a remarcat lungimea ședințelor CSM: “Intenția mea este să identificăm cele 4-5 chestiuni esențiale și să nu stăm în dezbateri 20 de ani“.
Accent pe „îmbunătățirea funcționării justiției“
Noul președinte al CSM, Mircea Aron, a declarat că va pune accent pe dezvoltarea programelor aflate în derulare la CSM, pe mărirea transparenței sistemului judiciar, creșterea încrederii cetățenilor în sistemul justiției. A atras atenția că va veghea la respectarea strictă a regulilor privind alegerea noului procuror general al României, al șefilor DNA, a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, magistratul a anunțat că va asigura respectarea strictă a regulilor privind alegerea noilor membri ai CSM din toamna acestui an. Reamintim că mandatul colectiv al actualei componențe a CSM expiră la data de 6 ianuarie 2017. Noii membri ai CSM sunt aleși în adunări generale ale magistraților de la toate instanțele din România.
Vicepreședintele CSM, procurorul Luminița Palade, are în program modificarea regulamentelor de numire și de accedere pe funcții a magistrațiilor. De asemenea, dorește supravegherea Inspecției Judiciare pentru “a nu mai face 1.000 de controale, ci două controale extrem de eficiente“. Reamintim că sancționarea numărului-record de 42 de magistrați în anul 2015 s-a făcut în baza rapoartelor Inspecției Judiciare.
