Scăderea populaţiei de la 21,5 la 19 milioane, după cum arată datele celui mai nou recensământ, aduce câteva efecte contabile dar şi unele palpabile. Avem brusc un PIB/locuitor cu peste 11% mai mare dar şi o datorie publică/locuitor majorată proporţional. Un efect negativ ar fi acela că investitorii trebuie să îşi refacă evaluările înainte de a intra pe piaţa românească deoarece potenţialul retailului a scăzut.
Paradoxul după anunţarea rezultatelor preliminarii ale recensământului este că suntem simultan mai bogaţi dar şi mai săraci. Scăderea populaţiei de la 21,5 la 19 milioane face ca PIB-ul pe locuitor sa crească cu peste 11%. Asta ne-ar da dreptul la un salt în topul statelor după acest criteriu (în clasamentul realizat de FMI la nivelul anului 2010 dupa PIB/locuitor la valoarea nominală, Romania ocupa locul 70 cu 7.540 dolari; o recalculare după numărul ajustat de locuitori ne-ar fi urcat pe locul 66). La mai puţini locuitori se împarte însă şi datoria publică, aşa că putem spune că suntem simultan cu 11% mai săraci (veniturile bugetare din care se achită datoriile vin din taxe şi impozite). Traian Basescu vorbea la sfârşitul lunii ianuarie 2012 de o datorie totală (publică plus privată) echivalentul a 4.570 euro/locuitor (ori 20.000 euro/angajat, n.n). După noile date ale recensământului, am ajunge la peste 5.000 euro/locuitor dacă ţinem cont că România a continuat să se împrumute între timp. Vi se pare puţin? Încercaţi să economisiţi 5.000 euro dintr-un salariu mediu, după ce plătiţi toate datoriile. Cât timp vă ia? Refaceţi acum calculul pentru o pensie medie!
Dincolo de acest impact contabil există câteva implicaţii mai palpabile. Marii investitori străini care intenţionau să intre pe piaţa autohtonă îşi vor reface calculele, mai ales dacă operează în zona retailului. Una e să vinzi pe o piaţă cu 21,5 milioane locuitori, alta e să intri pe una cu 19 milioane, ceva mai îmbătranită decât se credea (capşunarii care ne tot părăsesc sunt tineri şi de vârstă medie). Poate nu întâmplător aflam de Carrefour că ar cocheta cu retragerea din România. Chiar şi investitorii deja intraţi pe piaţă îşi vor reface calculele în perioada următoare, recalibrând segmentele-ţintă pe care le vizează (un exemplu de calcul super-optimist care şi-a dovedit repede limitele-gradul redus de bancarizare şi includerea populaţiei din mediul rural în publicul-ţintă al băncilor).
Reprezentare subţiată
Tot la capitolul pierderi după scăderea populaţiei să trecem reprezentarea în Parlamentul European (mai puţini cetăţeni, mai puţini reprezentanţi); România îşi pierde din influenţa pe care o oferea numărul de euro-parlamentari trimis la Bruxelles. Pe plan intern, avem însă şi un câştig, o sursă suplimentară de economisire (mai puţini alegători deci mai puţini consilieri locali şi, probabil, mai puţini parlamentari din 2016).
Mai puţini dar mai săraci
Potrivit unui studiu realizat de econtext.ro, peste 8 milioane şi jumătate de români se află sub pragul săraciei iar România este pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul săracilor. Potrivit standardelor UE o persoană este săracă dacă are „un venit disponibil sub 60 % din venitul disponibil mediu naţional” (884 de lei de persoană, la sfarsitul lui 2011). Pe primul loc, înaintea României, se află Bulgaria, la o distanţă nesemnificativă.