Situaţia tensionată din Crimeea şi Ucraina a transformat Marea Neagră într-un veritabil front. De o parte stau Statele Unite ale Americii, cu sateliţii săi din NATO, iar de cealaltă „mama” Rusia, cu ditamai flota de război şi un Putin aparent calm, dar hotărât să nu cedeze nici un centimetru de teren. Angrenarea părţilor într-un conflict maritim ar fi o catastrofă pentru statele riverane Mării Negre, printre care şi România.
Ce flotă are Rusia
Laudele aduse de către preşedintele Traian Băsescu distrugătorului-minune „USS Donald Cook“ cu ocazia vizitei la bordul navei nu schimbă cu nimic situaţia tactică din Marea Neagră. Ultramodernă, nava americană pare desprinsă dintr-un Război al Stelelor, cu o mulţime de rachete şi senzori. Importanţa navei a fost confirmată chiar de ruşi, care şi-au trimis un avion de recunoaştere să însoţească nava americană pe parcursul voiajului în Marea Neagră. Dar nu trebuie să subestimăm Rusia, chiar dacă flota sa de la Marea Neagră nu dispune de cele mai moderne nave. Ultraperformantelor nave NATO li se opune o veritabilă „armada”: cinci brigăzi navale de suprafaţă şi un batalion submarin. Cu totul, 41 de nave de război active şi trei submarine. Vârful de lance al flotei este Brigada 11 Nave Antisubmarin, formată dintr-un crucişător cu rachete, un crucişător antisubmarin şi trei distrugătoare. Numai primele două nave, „Moskva” şi „Kerch”, dispun fiecare de peste 120 de rachete de diferite tipuri, precum şi de sisteme complexe de supraveghere. Din flotă mai fac parte nu mai puţin de şapte nave de desant de mari dimensiuni, grupate în Brigada 197 Nave Desant, Batalionul 247 Submarine, unde principala armă este un submersibil similar „Delfinului” nostru, Brigada 68 Apărare Coastă, Gupul 150 Puitoare de Mine, o unitate veritabilă de atac – Brigada 41 Nave Purtătoare de Rachete, o altă unitate de nave antisubmarin, precum şi diverse nave auxiliare. Spre comparaţie flotele reunite ale Ucrainei (o singură navă militară a scăpat în prezent de blocada rusă, restul vaselor fiind reţinute în porturi) şi Turciei (care numără 16 fregate şi 8 corvete) nu pot concura cu ruşii. În ceea ce priveşte România, Bulgaria şi Georgia, flotele acestor state sunt cu mult prea mici pentru a fi luate în calcul. În aceste condiţii distrugătorul USS Donald Cook, precum şi navele similare ca dotări USS Truxtun şi USS Taylor, care au vizitat Marea Neagră după izbucnirea conflictului din Crimeea, sunt nave foarte capabile, dar nici ele nu se pot măsura cu flota rusească. Navelor americane li s-au adăugat de curând două nave franceze, fregata „Dupleix” şi nava spion „Dupuy de Lôme”, care formează un fel de grupare de sprijin pentru Ucraina. Să sperăm, de altfel, că toate aceste fortăreţe plutitoare vor rămâne ancorate în bazele lor şi nu îşi vor măsura niciodată forţele.
Distrugătoarele „stelare” şi „uriaşul” Kirov
Dincolo de performanţe, distrugătoarele americane care dau târcoale flotei ruseşti au un numitor comun. Dispun de sistemul balistic de apărare împotriva rachetelor intercontinentale Aegis. Conceput după experienţa Războiului Rece, Aegis este un sistem complex de radare terestre, aeriene, navale şi sateliţi care reacționează în timp real în cazul unei ameninţări cu rachetă. USS Donald Cook împreună cu alte 17 distrugătoare din clasele Arleigh Burke şi Ticonderoga au fost dotate cu acest sistem, considerat cel mai performant din lume. Aegis este capabil să lovească orice ţintă de pe planetă, putând distruge sateliţii inamici. Poziţia Rusiei în cazul Aegis a fost cât se poate de clară: sistemul alimentează o nouă cursă a înarmărilor iar ameninţările sub pretextul cărora SUA au construit reţeaua Aegis nu există. În contrapartidă Rusia li se opune americanilor cu cel mai mare crucișător balistic construit vreodată. „Kirov” este un mastodont de două ori şi jumătate mai mare decât distrugătoarele Aegis, are la bord 346 de rachete, suficiente să distrugă un continent întreg, şi propulsie nucleară. Echipajul este format din 710 persoane şi în prezent pe glob nu există nici o navă de suprafaţă capabilă să se opună în mod direct. Rusia deţine patru astfel de nave, care sunt modernizate periodic.
Războiul de o zi din Strâmtoarea Kerch
Flota Mării Negre a fost înfiinţată pe 13 mai 1783 de către prinţul Grigory Potemkin, în principal pentru a contracara atacurile navelor otomane. Şapte ani mai târziu, gruparea navală s-a acoperit de glorie în Strâmtoarea Kerch, după ce în numai o zi a înfrânt mult mai numeroasa flotă otomană. La 231 de ani distanţă, echipajele ruseşti vor petrece „ziua de naştere” a flotei Mării Negre în stare de alarmă.
