Capitala, dar şi restul oraşelor, se confruntă cu grave probleme de accesibilizare a spaţiului public, arată un raport al Active Watch și Motivation România, citat de Mediafax. Barierele cuprind de la deteriorarea pavajului trotuarelor şi lipsa pavajului tactil, până la maşinile, stâlpii de electricitate şi panourile publicitare plasate pe trotuare.
Raportul de audit al accesibilităţii spaţiului public urban, prezentat joi de Active Watch şi Motivation România, a fost realizat în baza unor focus grupuri cu autorităţi publice, persoane cu dizabilităţi şi public general, precum şi prin analiza spaţiilor publice de către un urbanist, expert în mobilitate urbană. Auditul a fost realizat în Bucureşti, Râmnicu Vâlcea şi Arad.
Auditul urban realizat în Bucureşti indică numeroase anomalii în dezvoltarea oraşului, a arătat coordonatorul proiectului, Ana Drăguţescu.
"În momentul de faţă, Capitala se confruntă cu grave probleme de accesibilizare a spaţiului public: pavajul trotuarelor este în condiţii avansate de deteriorare, bordurile sunt sporadic coborâte la nivel, dar sunt deteriorate, nu există pavaj tactil în numeroase staţii de transport public, reclamele situate pe trotuar reprezintă un obstacol periculos, platformele pentru fotoliul rulant aferente intrărilor/ieşirilor din pasaje sunt adeseori deteriorate şi nefuncţionale, pornirea lor depinzând de diverse persoane de foarte multe ori dificil de localizat", a spus Drăguţescu.
Ea a mai precizat că, adesea, trotuarele nu au lăţimea corespunzătoare şi sunt obstrucţionate de stâlpi de electricitate, dar o problemă frecventă o reprezintă şi autoturismele parcate pe trotuar, care nu mai permit trecerea pietonilor, indiferent de categorie, precum şi şantierele de pe trotuar, care nu sunt corect şi vizibil marcate, iar spaţiul alternativ pentru pietoni lipseşte.
"După cum vedeţi, ne confruntăm cu o problemă foarte gravă – spaţiul public din Bucureşti este inaccesibil persoanelor cu dizabilităţi şi îi condamnă pe mulţi dintre concitadinii noştri la sărăcie şi izolare", a afirmat Ana Drăguţescu.
Iniţiatorii raportului de audit au precizat că accesibilizarea oraşelor nu este o politică redusă strict la nivelul persoanelor cu dizabilităţi, pentru că şi persoanele vârstnice, copiii sau persoanele cu copii în cărucioare au nevoie de spaţii sigure şi accesibile pentru desfăşurarea activităţilor sociale şi economice în spaţiile urbane.
"Paradoxurile actuale, în care aglomeraţiile urbane îi obligă pe pietoni să meargă pe partea carosabilă, din cauza maşinilor parcate pe trotuare, afectează calitatea vieţii oamenilor şi pun pietonii în pericol", au spus iniţiatorii, care în luna iulie au organizat şi primul marş al pietonilor din Bucureşti, solicitând autorităţilor publice să ia măsuri urgente cu privire la proiectarea oraşului în beneficiul oamenilor.
Cercetarea vine în întâmpinarea demersurilor autorităţilor publice din România care în 2015 trebuie să elaboreze Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă.
"La mai bine de şapte ani de la elaborarea Legii 448/ 2006, care prevede obligativitatea autorităţilor publice de a lua măsuri cu privire accesibilizarea spaţiilor şi clădirilor publice, accesul persoanelor cu dizabilităţi la oraş este serios afectat de lipsa acestora. «Normativul privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap» prevede toate detaliile tehnice cu privire la minimele criterii de accesibilizare. Cu toate acestea, conform analizei realizate, lipsa accesibilizării oraşelor este unul dintre principalii factori de segregare a persoanelor cu dizabilităţi", se arată în raport.
În cadrul discuţiilor de joi, iniţiatorii raportului au propus modificarea legislaţiei astfel încât parcarea maşinilor pe trotuar să fie interzisă, în prezent aceasta fiind acceptată, cu condiţia ca pietonilor să le rămână la dispoziţie cel puţin un metru.
Ana Drăguţescu a explicat că acest spaţiu nu este suficient pentru persoanele care se deplasează cu ajutorul unui scaun rulant, dar nici pentru pietoni, explicând că două persoane care vin direcţii opuse au nevoie de doi metri pentru a putea trece una pe lângă alta.
